Blocaj instituțional din lipsa unui Consiliu de Administrație funcțional

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a făcut recent o serie de precizări privind procesul de desemnare a noului director general la Romsilva, evidențiind dificultățile apărute din cauza lipsei unui Consiliu de Administrație funcțional.

Potrivit acesteia, concursul pentru constituirea Consiliului de Administrație al Romsilva este în desfășurare de mai mult timp, fiind aproape finalizat încă înainte ca ea să preia mandatul la minister.

Totuși, au intervenit complicații majore, întrucât mandatele membrilor actuali au fost prelungite repetat, ajungând la limită, iar legislația în vigoare nu permite extinderea acestor mandate în continuare.

Această situație a paralizat practic procesul de numire a unui director general cu drepturi depline, deoarece decizia ar trebui luată de un Consiliu de Administrație operativ, care momentan nu există.

„Avem un concurs în desfășurare care era undeva la 90% finalizat când am ajuns eu la minister. Este un concurs organizat în baza ordonanței 109 cu etapele care au fost acolo.

Nu vă ascund că eu cred că trebuie să fie modificată legislația pentru a putea să preîntâmpinăm niște situații cum sunt este de exemplu cea de acum în care Romsilva a început un concurs pentru CA cu un an și jumătate înainte când nici nu se vorbea despre reorganizare, evident criteriile de performanta nu sunt corelate cu cele privind reorganizarea Romsilva, dar astăzi legislația nu-mi permite, de exemplu, să anulez un concurs atât de avansat, deși el nu mai are legătură cu criteriile care ar urma să fie implementate de respectivii membri din CA.

Aici trebuie regândit puțin legislația pentru a putea să corelăm criteriile de performanță ale membrilor din CA care, apropo, rămân acolo niște mulți ani de zile după ce s-a dat concursul acesta”, a declarat Buzoianu.

Lacune legislative care împiedică adaptarea criteriilor

Diana Buzoianu a atras atenția că actuala legislație trebuie adaptată pentru a evita astfel de blocaje.

Ea a explicat că, în momentul demarării concursului, nu se discutase încă despre reorganizarea Romsilva, ceea ce face ca criteriile de selecție să nu mai corespundă noilor cerințe.

Totuși, legea nu permite anularea unui concurs atât de avansat, ceea ce pune într-o situație delicată procesul de numire.

Ministrul a adăugat că, după finalizarea concursului, ministerul va putea semna contractele de mandat, iar un nou Consiliu de Administrație va putea prelua atribuțiile necesare pentru a desemna un director general, inclusiv pe o durată provizorie, până la organizarea unui nou concurs pentru această poziție.

„Astăzi Romsilva nu are un CA funcțional pentru că mandatele lor au fost prelungite de atâtea ori în provizorat încât pur și simplu azi nu se mai poate prelungi.

Mandatul directorului general provizoriu care s-a terminat ar fi putut să fie prelungit doar de către un CA dar Romsilva azi nu are un CA și de aceea nu poate să fie prelungit. Vom finaliza acest concurs și vom avea probabil un CA care va putea imediat să numească și un director pe un mandat provizoriu pentru că și pentru postul de director general trebuie să fie dat un concurs”, a explicat ministrul.

Corupția de la Direcția Silvică Maramureș

Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, trage un semnal de alarmă asupra situației grave din Direcția Silvică Maramureș, unde corupția și interesele obscure au compromis protecția pădurilor pe termen lung. Potrivit acestuia, „oamenii locului” cu experiență îi povestiseră încă de acum 25 de ani despre furturi masive de lemn, uneori „cu trenul”, iar actuala situație reprezintă o continuare a unei „jafului organizat” la care mulți responsabili au fost complice sau au închis ochii.

În mandatul său, Fechet a decis trimiterea unei echipe de control pentru a evalua amploarea abuzurilor. Descoperirile au fost șocante: achiziții supraevaluate, inclusiv vehicule nefuncționale, cum ar fi o locomotivă dispărută ulterior, și tranzacții obscure privind terenuri care nu apar în documentele oficiale ale Direcției. În opinia sa, sistemul silvic din Maramureș nu a fost dedicat protejării resurselor naturale, ci a devenit un „parazit” al Romsilva, acționând în tandem cu autoritățile locale pentru interese proprii.

„Procurorii au început urmărirea penală în dosarul în centrul căruia se află Direcţia Silvică Maramureş şi Primăria Vişeu de Sus, iar faptele sunt extrem de grave. Vorbim despre afaceri ilegale cu lemn, trafic de influenţă, abuz în serviciu, distrugerea probelor, concesionarea Mocăniţei la un preţ de nimic. Sunt aceleaşi fapte despre care am primit multe, foarte multe mesaje de la silvicultorii de bună-credinţă din nordul ţării (cărora le transmit să fie la fel de curajoşi, rămân alături de ei şi ţinem legătura!), care mi-au dat de înţeles că DS Maramureş s-a transformat într-un epicentru al ruşinii naţionale în ceea ce priveşte sistemul silvic. Ani la rând, pădurea a fost tratată ca o pradă, iar cei care ar fi trebuit să o apere au închis ochii sau au participat la jaful organizat”, afirmă Mircea Fechet.

Anchetă penală de amploare

Recent, Procuratura Generală a deschis o anchetă penală care vizează 15 suspecți, printre care se numără un fost director al Direcției Silvice, un primar și angajați din diverse instituții. Aceștia sunt cercetați pentru infracțiuni precum tăierea ilegală a arborilor, furt, contrabandă și abuz în serviciu.

Dosarul evidențiază o gamă largă de ilegalități, inclusiv concesionarea patrimoniului silvic la prețuri derizorii și distrugerea probelor.

„E lesne de înţeles că activitatea silvică de la Maramureş n-a mai fost despre protejarea unei resurse naţionale, ci despre parazitarea Romsilva. A fost, pur şi simplu, o poartă larg deschisă pentru hoţie, în cârdăşie cu administraţia locală. Vreau să cred despre curăţenia generală pe care am început-o prin reforma de la Romsilva că va continua şi că toată lumea din sistemul silvic a înţeles: vremea complicităţilor cu hoţii a trecut”, mai afirmă Fechet.