Reforma Romsilva, accesul la banii PNRR este dictat de performanță. Toleranță zero pentru slăbiciuni
Reforma Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva devine o prioritate națională, după ce ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a avertizat că îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această instituție este esențială pentru accesarea fondurilor europene. Fără aceste schimbări, România riscă să piardă bani vitali pentru economie și mediu.
La dezbaterea publică de vineri, la care a participat și ministrul, au fost discutate măsuri concrete privind restructurarea Romsilva: reducerea semnificativă a numărului de directori și comasarea direcțiilor județene, limitarea sporurilor și beneficiilor nejustificate, precum și corelarea clară a beneficiilor cu performanța reală, în acord cu recomandările Curții de Conturi.
„Vom avea indicatori clari, măsurabili şi urmăribili. Nu mai e timp de pierdut! Reforma Romsilva este despre responsabilitate, eficienţă şi orectitudine. Această schimbare nu e doar despre tăieri, ci despre modernizare, echitate şi investiţii în viitorul pădurilor româneşti”, a mai precizat ministrul Diana Buzoianu.
Printre direcțiile agreate se numără și reducerea drastică a birocrației și a deciziilor întârziate prin comisii, comitete şi grupuri de lucru, care, potrivit participanților, nu fac decât să omoare iniţiativele.
Banii trebuie să meargă către cei care muncesc și își asumă responsabilitatea
Banii şi resursele vor merge către cei care muncesc în teren, către pădurarii care îşi asumă riscuri reale. Oamenii care îşi pun viaţa în pericol să primească resursele necesare ca să poată să-şi facă treaba în sigurnaţă. Trebuie să fie puse criterii de performanţă pentru Romsilva, care să nu ţină doar de profitul Romsilva.
„Trebuie să fie redus numărul de directori, exact aşa cum a fost spus. Trebuie să fie puse criterii de performanţă pentru Romsilva, care să nu ţină doar de profitul Romsilva, adică sunt o grămadă de criterii suplimentare care ar trebui să fie luate în calcul”, declara Diana Buzoianu.
O altă prioritate o reprezintă clarificarea activităților pe care Romsilva ar trebui să le desfășoare în continuare, în contextul unei reforme urgente.
„Sunt o grămadă de principii şi o grămadă de discuţii punctuale, tehnice, care la final se reflectă în calitatea acului de management şi de administrare a pădurilor. Şi toate aceste discuţii vor trebui purtate pe fiecare palier în parte, rapid pe fiecare palier în parte şi să fie asumată, din punctul meu de vedere, ar trebui să avem de urgenţă asumat, într-adevăr, o hotărâre de guvern care să prevadă toate aceste reforme”.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că ultimele controale efectuate la Romsilva au evidențiat „abateri semnificative şi generalizate”, menționând atât gestionarea deficitară a patrimoniului și venituri rămase neîncasate, cât și cheltuieli salariale care au depășit limitele bugetare cu peste 66 de milioane de lei.
În plus, Romsilva s-a confruntat cu întârzieri la respectarea termenelor de exploatare a lemnului, nu a calculat penalități de întârziere pentru contractele încheiate și a permis accesul la licitații unor operatori economici care nu îndeplineau criteriile legale.
Deși au fost constatate numeroase disfuncționalități în gestionare, Romsilva a acordat totuși premii în valoare totală de peste 216,5 milioane lei tuturor angajaților, fără ca această decizie să fie susținută de o justificare clară a performanțelor realizate aspect subliniat de Mircea Fechet.
Raport al Curții de Conturi și reacția Romsilva
Raportul Curții de Conturi arată și că lipsesc aproape 2,5 milioane lei din fondul pentru drumuri forestiere, iar regia nu a încasat peste 3,2 milioane lei din valoarea lemnului vândut și exploatat, nerecuperând nici prejudiciile din tăieri ilegale, de peste 5 milioane lei.
Un aspect problematic este absența unor estimări actualizate privind necesarul real de lemn de foc la nivel național, cu atât mai mult cu cât Romsilva continuă să fie principala sursă pentru încălzirea populației. Acest deficit de prognoză afectează fundamentarea deciziilor strategice. În plus, Curtea de Conturi a identificat erori în calculul și plata drepturilor salariale, precum și lipsa unui sistem de ierarhizare a sporurilor, acestea fiind acordate la nivelul maxim pentru posturi similare, ceea ce indică o abordare lipsită de rigoare și coerență în administrarea resurselor umane.
Romsilva a clarificat, printr-un comunicat, că suma de 216,5 milioane lei menționată de Curtea de Conturi reflectă valoarea brută a premiilor acordate colectiv în 2021 și 2022, pentru peste 14.400 de angajați. La nivel individual, premiile nete ar fi fost de aproximativ 4.300 lei pe salariat, anual, justificarea regiei fiind performanțele financiare considerate excepționale în acea perioadă.
În același timp, compania a evidențiat că, în intervalul 2019–2023, a generat un profit cumulat brut de 792,6 milioane lei, din care 716,7 milioane lei au fost transferați către bugetul de stat—o prezentare care sugerează încercarea de a plasa deciziile privind recompensele în contextul unei performanțe financiare pozitive la nivel instituțional.
