Aleșii locali consideră de această dată că eliminarea sau unificarea unor comune este „imorală”. Mai mult decât atât, aceștia critică afirmația lui Ilie Bolojan, premierul țării, conform căreia majoritatea localităților rurale nu dispun de venituri proprii suficiente pentru a se autosusține din punct de vedere financiar. Și există situații în care „stau cu mâna întinsă” la Guvern, afirmație considerată de primari tendențioasă.

Primarii din țară, supărați pe Guvern

Edili din întreaga țară s-au deplasat luni în Capitală. Cu acest prilej, ei urmează să poarte discuții cu ministrul Dezvoltării și cu șeful Guvernului. Reprezentanții administrației locale au în program o întâlnire la ora 13:00 cu prim-ministrul Ilie Bolojan și cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Ulterior, la ora 17:00, premierul va susține o declarație de presă.

  • Ora 13:00: Întâlnire oficială cu reprezentanții structurilor administrației publice locale (Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Comunelor din România); participă ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila.
  • Ora 17:00: Declarații de presă ale prim-ministrului Ilie Bolojan și ale ministrului Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete.

Un mesaj cu impact pentru Bolojan

Asociația Comunelor din România (ACoR), alături de Asociația Stabilitate, Armonie și Tradiții (SAT), au semnat, de asemenea, un document public prin care resping politicile anunțate de premierul Ilie Bolojan referitoare la reducerea personalului din structurile administrației publice locale.

„Respingem ferm comparația sau asocierea administrației publice locale cu o firmă, care trebuie desființată dacă nu produce profit. O asemenea comparație este incorectă pe fond și lipsită de constituționalitate și de onestitate prin scopul pe care îl urmărește. Administrația publică locală furnizează, în primul rând, servicii publice prin care cetățenii își exercită în mod real drepturile lor economice, sociale, politice și culturale”, au menționat primarii implicați.

„Școlile, spitalele, serviciile sociale nu produc profit, dar oferă bunuri și servicii publice esențiale pentru calitatea vieții oamenilor, pentru o viață bună. Să nu uităm că serviciile publice insuficiente cantitativ și calitativ reprezintă un motiv puternic pentru decizia românilor de a-și părăsi țara. Tocmai de aceea, considerăm că serviciile publice nu pot fi considerate drept cheltuieli ineficiente, ci o investiție în viitorul României”, au mai spus edilii în manifestul transmis, luni.

Afirmații „tendențioase”

Totodată, primarii l-au acuzat pe premierul Ilie Bolojan că a făcut afirmații „tendențioase” cu privire la activitatea primăriilor din întreaga țară și că inițiativele de reformă sunt „nelegale, lipsite de fundamentare și de cele mai multe ori, chiar de date financiare, și imorale”

„Considerăm că ideea și mesajele privind comasarea sau desființarea unui număr ridicat de comune sunt vădit tendențioase, nelegale, lipsite de fundamentare și de cele mai multe ori, chiar de date financiare. Totodată, sunt și imorale prin scopul propus, în raport cu mijloacele propagandistice utilizate. Împotriva propunerii de comasare sau desființare a unui număr ridicat de comune vom duce numeroase argumente bazate pe date financiare și demografice, legislație internă și convenții internaționale la care România este parte, precum și argumente de ordin administrativ, istoric și cultural”, au precizat primarii.

Argumentele formulate de edili:

  • comunele reprezintă doar aproximativ 21% din totalul cheltuielilor de funcționare ale administrației publice locale din România;

  • menținerea tuturor comunelor implică costuri de 2,5 ori mai mici decât cele pentru funcționarea municipiilor și orașelor, în ciuda faptului că peste 47% din populația țării locuiește în mediul rural;

  • economiile obținute prin dispariția sau unirea unor comune pot fi doar aparente și pot conduce, în realitate, la costuri mai mari suportate de cetățeni;

  • soluția propusă pentru consolidarea echilibrului bugetar este diminuarea deficitului prin sporirea veniturilor fiscale.