Ilie Bolojan anunță reformă radicală în sănătate cu sancțiuni și salarizare pe performanță
Premierul Ilie Bolojan va prezenta astăzi un pachet de reforme majore pentru sistemul sanitar românesc, cu scopul declarat de a stopa risipa și a optimiza resursele din sănătate. Printre principalele măsuri anunțate se află sancționarea medicilor care nu respectă programul de lucru în spitalele publice și care, în timpul orelor de program, cheamă pacienți în unități private deținute sau unde lucrează suplimentar, dar și salarizarea personalului medical în funcție de activitatea reală a spitalelor, potrivit surselor Rador Radio România.
Executivul vizează și mărirea bazinului de plătitori la fondul de sănătate, în special din rândul pensionarilor cu venituri mari. Premierul a punctat recent că „nu se mai poate continua cu risipa în domeniul sănătăţii”, în contextul în care cheltuielile cu personalul cresc de la an la an. Diminuarea cheltuielilor în sistemul sanitar este inclusă în al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, alături de reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și a administrației publice locale.
Rogobete impune respectarea programului de lucru în spitale
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat, la rândul său, într-o conferință de presă, un set de măsuri ferme pentru întărirea colaborării între spitalele publice și private și pentru creșterea disciplinei medicale. Una dintre priorități: monitorizarea strictă a medicilor care lucrează în ambele sisteme și introducerea de indicatori de performanță pentru managerii și șefii de secție.
„Respectarea programului de lucru din spitalul public este, conform legislaţiei, obligatorie. Medicul are libertatea ca, după finalizarea acestui program, să activeze unde doreşte el, în marile lanţuri de spitale private, în cabinetul propriu privat […], dar cu respectarea programului de la public”, a declarat Rogobete.
Ministerul va introduce măsuri de monitorizare sporită, iar încălcările vor fi sancționate drastic.
„Se lucrează deja în Ministerul Sănătăţii la noul pachet de indicatori de performanţă pentru managerul unităţii sanitare, respectiv pentru şeful de secţie […] Acolo unde se vor identifica situaţii în care medicul la ora 12:00 nu este în spital, vă asigur că modificările legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”, a avertizat ministrul.
Lucruri concrete împotriva internărilor nejustificate și risipirii fondurilor
Rogobete a criticat ferm practica internărilor nejustificate pentru investigații simple, ce ar putea fi rezolvate în ambulatoriu: „În multe spitale din România astăzi se internează pacienţi câte 2-3 zile pentru EKG, analize medicale, pentru tot felul de investigaţii care se pot face în câteva ore în ambulatoriul de specialitate […] Aici este afectat întreg sistemul pentru că se duc resurse financiare nejustificate în anumite locuri şi la acest lucru se referea domnul premier când a spus că în sistemul de sănătate pierdem bani nejustificat”, a explicat ministrul.
„Lucrăm la un pachet important de măsuri prin care vom descuraja financiar unităţile sanitare să mai interneze pacienţii fictiv, doar pentru a le face un EKG sau un set de analize. Cunoaştem aceste realităţi”, a spus Rogobete.
Totodată, pentru a stimula consultațiile în ambulatoriu, se dorește creșterea valorii punctului pentru serviciile din acest sector.
„O altă măsură despre care discutăm este creşterea punctului pentru serviciu în ambulatoriu de specialitate, tocmai pentru a stimula oamenii, medicii din ambulatoriul de specialitate, să redirecţioneze pacienţii din spitalizarea continuă în ambulatoriu”, a declarat ministrul.
Performanța, cheia salarizării și a finanțării spitalelor publice
Un pilon esențial al reformei îl reprezintă introducerea indicatorilor de performanță pentru spitalele publice, cu accent pe complexitatea cazurilor tratate, reducerea transferurilor nejustificate și creșterea numărului de diagnosticări și tratamente în ambulatoriu.
„Indicatorii de performanţă se calculează prin complexitatea cazului, prin complexitatea procedurii pe care ai realizat-o pacientului. Nu poţi compara activitatea medicală pentru o unghie încarnată versus o operaţie pe cord deschis. […] Putem calcula performanţa spitalului prin numărul de pacienţi pe care îi transferă nejustificat. Altfel spus, putem calcula performanţa spitalului în funcţie de retenţia pacienţilor care se prezintă în acea unitate sanitară”, a explicat Rogobete.
Rezidenții din privat vor fi plătiți de spitalele unde activează
O altă măsură concretă, agreată cu sectorul privat, vizează plata salariilor rezidenților care activează în spitale private direct de către aceste unități, începând cu 1 septembrie 2025.
„De comun acord cu reprezentanţii spitalelor private, de la 1 septembrie, rezidenţii care vor activa în spitalele private vor fi plătiţi, salariile lor vor fi plătite de către unitatea sanitară privată în care îşi desfăşoară activitatea şi nu vor mai fi plătiţi de către sistemul public”, a precizat Rogobete. Salariile vor rămâne la nivelul din sistemul public, între 3.500 lei net pentru primul an și 6.000 lei net pentru rezidenții din anii superiori.
Noile măsuri anunțate astăzi marchează începutul uneia dintre cele mai ferme reforme ale sistemului medical din ultimii ani, Executivul promițând că acestea vor fi implementate rapid, cu monitorizare strictă și cu accent pe eficiența cheltuirii banului public.
