”Platforma pe care o construim noi vizează întreg sistemul, pentru că dosarul electronic al pacinentului nu este limitat doar pentru rezultatele şi informaţiile medicale care parvin de la furnizorii din asiguările sociale de sănătate. Deci, toţi furnizorii autorizaţi să practice servicii medicale, tratamente chirurgicale, medicamentoase sunt obligaţi să se interconecteze şi să livreze date în această platformă, obligaţi legal, conform legii pe care o avem, a sănătăţii în România, dar platforma de programare pentru pacient va fi o platformă care va fi conturată doar pentru furnizorii din asigurările sociale de sănătate. Şi, desigur, sperăm noi în viitorul apropiat să o putem interconecta cu tot cei care doresc să transmită date în această platformă, să-şi încarce clinici, policlinici, cabinete medicale care deservesc cu servicii de sănătate ţara, pentru că, până la urmă, sănătatea e o chestiune de strategie naţională, nu e o chestiune care se limitează la asigurare fie ea privată sau socială”, a arătat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinte CNAS.
Se schimbă sistemul de sănătate din România. Un nou serviciu pentru pacienți. Poate fi folosit din martie 2029
SURSA FOTO: Dreamstime - Medic, doctor, CNAS
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) accelerează digitalizarea sănătății în România: în 2026 pacienții vor putea accesa dosarul electronic și o aplicație de programare pentru consultații, iar din 2029 aceste servicii vor fi disponibile și în întreaga Uniune Europeană, asigurând acces rapid și integrat la servicii medicale.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face pași importanți în transformarea digitală a sistemului medical românesc. În 2026, pacienții vor avea acces la dosarul electronic național și la o aplicație de programare pentru consultații, iar din 2029 aceste servicii vor fi utilizabile în întreaga Uniune Europeană.
Aplicație pentru programarea pacienților în sistemul public de asigurări sociale de sănătate
Vicepreședintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a declarat la Profit Health.forum – Ediția a XVII-a că instituția va lansa anul acesta o aplicație care permite programarea pacienților în sistemul public de asigurări sociale de sănătate.
Aplicația va include:
-
Toți furnizorii din sistemul de asigurări sociale;
-
Geolocație pentru a găsi rapid medicii sau serviciile necesare;
-
Posibilitatea de a căuta specialități medicale sau investigații specifice, precum mamografie, angiografie sau consultații de cardiologie.
”Acum, eu vă dau din casă, suntem în acest proces de transformare digitală într-un context foarte strâns de cooperare cu Uniunea Europeană. Suntem într-o serie de proiecte împreună cu alte state membre şi ce ne propunem este ca din anul 2029, pe lângă construirea platformei naţionale, utilă furnizorilor şi pacienţilor, construirea unei platforme care să poată fi interconectată la platforma europeană. Astfel încât, din martie 2029 cetăţeanul român, cetăţean european, să poată utiliza reţeta electronică şi dosarul electronic de sănătate (…) în spaţiu european, atunci când călătoreşte sau când are o nevoie de servicii medicale”, a anunţat, la Profit Health.forum – Ediţia a XVII-a, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinte CNAS.
Dosarul electronic al pacientului, toate datele medicale la un click distanță
Un alt pas major al digitalizării este implementarea dosarului electronic național, finanțat prin PNRR. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că platforma va fi un instrument esențial atât pentru pacienți, cât și pentru furnizori.
Dosarul electronic va include:
-
Rezultate de laborator;
-
Investigații imagistice;
-
Istoric medical complet, accesibil online.
”Ce ne mai propunem şi sperăm să lansăm anul acesta este să creăm această aplicaţie de programare a cetăţeanului în sistemul de asigurări sociale de sănătate, tocmai pentru a facilita accesul. Legea sănătăţii spune foarte clar, cetăţeanul îşi alege furnizorul de servicii medicale. Asigurarea socială de sănătate nu trebuie să facă diferenţa între furnizorul public sau privat. Cetăţeanul are libertatea să aleagă, dar în realitate cetăţeanul reclamă de foarte multe ori că nu găseşte unde să-şi facă o investigaţie în perioada de valabilitate a biletului de trimitere. Şi atunci este responsabilitatea noastră să creăm această facilitate, să-l ajutăm pe cetăţean să se orienteze cu o aplicaţie simplă”, a anunţat vicepreşedinta CNAS.
Această digitalizare permite pacienților să își gestioneze sănătatea fără a mai transporta dosare fizice și asigură transparență și acces rapid la informații medicale.
”După 36 de ani de discuţii, de păreri, de opinii, de comentarii, de campanii electorale, într-un final apoteotic, dosarul electronic al pacientului va fi disponibil şi pacienţii îşi vor putea accesa datele medicale într-un portal digital, aşa cum e normal să se întâmple într-o ţară membră a Uniunii Europene în anul 2026”, a mai anunţat ministrul.
Interoperabilitate europeană: rețeta electronică și dosarul medical în UE
Începând cu 2029, România va permite cetățenilor să utilizeze dosarul electronic și rețeta electronică în întreaga Uniune Europeană. Mezinu-Bălan a explicat că platforma națională va fi interconectată cu sistemele digitale ale altor state membre, astfel încât pacienții să beneficieze de servicii medicale integrate oriunde în UE.
Această interoperabilitate va facilita:
-
Accesul la consultații și tratamente medicale în alte țări europene;
-
Continuarea tratamentelor în deplasare;
-
Recunoașterea și utilizarea rețetelor electronice în spațiul european.
Beneficiile digitalizării pentru pacienți și sistemul medical
Digitalizarea sănătății în România aduce multiple avantaje:
-
Acces rapid și simplificat la servicii medicale;
-
Centralizarea datelor medicale într-un singur dosar electronic;
-
Reducerea birocrației și a timpului petrecut pentru programări;
-
Integrarea sistemului românesc în standardele europene.
Prin aceste inițiative, CNAS și Ministerul Sănătății fac un pas strategic spre modernizarea serviciilor medicale și oferă pacienților libertatea de a-și gestiona sănătatea într-un mod sigur și digitalizat.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






