Probleme pentru românii cu cărți electronice de identitate. Mai bine îți faci alt buletin cu cip când îți schimbi adresa

Românii care și-au făcut cărți electronice de identitate și și-au schimbat domiciliul se confruntă cu întârzieri semnificative pentru actualizarea adresei. Procedura este disponibilă momentan doar într-un singur punct din București și implică intervenție umană, astfel că poate dura de cinci ori mai mult decât emiterea unui nou buletin electronic. Autoritățile promit că serviciile vor fi complet funcționale până la 1 iulie 2026, cu scopul de a simplifica interacțiunea cu administrația publică.

Românii cu cărți electronice de identitate întâmpină întârzieri majore la actualizarea adresei

Românii care și-au făcut cărți electronice de identitate (CEI), dar și-au schimbat apoi domiciliul, se confruntă cu întârzieri semnificative pentru actualizarea adresei. În loc să fie o operațiune rapidă, care să dureze câteva minute prin actualizarea cipului, schimbarea domiciliului poate dura de cinci ori mai mult decât obținerea unui nou buletin electronic.

Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) explică că procedura de rescriere presupune intervenție umană și nu poate fi automatizată momentan, fiind disponibilă doar într-un singur punct din București.

Platforma „Fără Hârtie”, lansată recent de Guvern, a devenit spațiul principal în care cetățenii semnalează frustrările legate de acest proces.

Procedura complicată a rescrierii adresei

Teoretic, schimbarea adresei pe CEI ar trebui să fie simplă: informația este stocată pe cip, iar actualizarea nu necesită emiterea unui buletin nou.

Practic, însă, rescrierea se poate realiza doar într-un singur centru din București, iar DGEP/MAI a estimat că durata procedurii este de cinci ori mai mare decât emiterea unui nou CEI, scrie HotNews.

În cazul situațiilor urgente, MAI recomandă emiterea unui buletin nou, pe care cetățenii trebuie să-l plătească. Direcția a explicat că proiectul CEI este complex și se află în faza de dezvoltare a serviciilor electronice asociate, cu finalizarea prevăzută la 1 iulie 2026.

DGEP a detaliat că, pentru rescrierea domiciliului, actul de identitate trebuie să fie transportat la București, operațiunea de rescriere durează între 5 și 7 zile, iar apoi documentul este returnat către Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP), ceea ce explică timpul mult mai lung comparativ cu emiterea unui CEI nou, complet automatizată.

Rescrierea adresei – un proces manual

Diferența majoră dintre emiterea unui CEI și rescrierea datelor existente constă în automatizare. Fluxul de emitere este complet automatizat, ceea ce permite procesarea rapidă a unui volum mare de documente.

În schimb, fluxul de rescriere presupune tratamentul individual al fiecărui CEI de către personal specializat, fiind nevoie de intervenție umană pentru fiecare solicitare. Aceasta explică durata mai mare a procesului și lipsa unei soluții rapide la nivel național.

DGEP a recunoscut că, deși au fost parcurse etape de dezvoltare, ultimele teste nu au avut efectul scontat, astfel că nu se poate oferi momentan un termen exact pentru funcționalitatea completă a serviciului.

Serviciile electronice asociate CEI până în 2026

Ministerul Afacerilor Interne a subliniat că finalizarea serviciilor electronice asociate CEI este programată până la 1 iulie 2026. Acestea includ două categorii principale.

Prima categorie vizează modificarea datelor înscrise pe cip, cum ar fi actualizarea domiciliului, reședinței sau prenumelor părinților, precum și modificarea locului nașterii. Toate aceste operațiuni vor fi disponibile pentru cetățeni odată cu finalizarea serviciilor electronice.

A doua categorie de servicii presupune interacțiunea cu CEI prin HUB-ul Servicii MAI.

Printre acestea se numără autentificarea cu CEI, validarea actului de identitate, eliberarea certificatului privind domiciliul și a adeverinței istoricului domiciliului, rectificarea datelor personale, programarea pentru obținerea CEI și dematerializarea actului de identitate.

DGEP a precizat că aceste servicii urmăresc reducerea birocrației și transformarea digitală a proceselor de certificare și validare a identității.

Autentificarea cu CEI în sistemul CNAS

DGEP a explicat că, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), se lucrează la finalizarea dezvoltărilor necesare pentru autentificarea cu CEI în sistemele informatice ale instituției.

Direcția pune la dispoziție punctele de conexiune pentru interoperabilitate, în timp ce CNAS gestionează infrastructura tehnică.

Acest demers va permite cetățenilor să utilizeze CEI pentru autentificarea electronică în sistemul național de sănătate, oferind un exemplu concret al digitalizării serviciilor publice.

Dezvoltările viitoare programate pentru buletinul electronic

În prezent, MAI derulează mai multe dezvoltări la nivelul aplicațiilor APDB și DASHBOARD, UMC și alte sisteme, pentru a adapta infrastructurile la volumul operațiunilor și la situațiile întâlnite în practică.

Emiterea CEI pentru grupele de vârstă 0-14 ani a generat scenarii neprevăzute, ceea ce a impus ajustări suplimentare.

De asemenea, se lucrează la emiterea CEI în cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și la dezvoltarea funcțiilor reglementate de cadrul normativ. În plus, se pregătește posibilitatea de a emite CEI fără domiciliu în România, pentru a răspunde cerințelor speciale ale anumitor cetățeni.

Finalizarea completă a acestor servicii și funcționalități este așteptată până la 1 iulie 2026, moment în care cetățenii vor putea beneficia de flexibilitate și rapiditate în gestionarea datelor din CEI. Până atunci, însă, schimbarea adresei va rămâne un proces complicat în cazul celor care și-au făcut buletin electronic.