Se schimbă legea proprietății. Noua măsură care se pregătește. Românii care vor putea solicita până la 50 de hectare de teren

Mai mulți deputați și senatori din UDMR, PSD și grupul minorităților au depus în Parlament o inițiativă legislativă care permite cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, precum și foștilor cetățeni care și-au redobândit cetățenia, să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole sau forestiere.

Propunerea legislativă modifică Legea fondului funciar nr. 18/1991

Proiectul depus la Senat vizează modificarea și completarea articolului 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Noua formulare prevede că cetățenii români cu domiciliul în străinătate și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile care le-au aparținut, în limitele stabilite de lege, potrivit agrointel.ro.

Concret, aceștia vor putea solicita până la 50 de hectare de teren agricol de familie și până la 30 de hectare de teren cu destinație forestieră, conform art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945.

Textul propus prevede că „cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limitele prevăzute de lege.”

Inițiatorii vor să clarifice contradicțiile din legea actuală

În expunerea de motive, parlamentarii explică faptul că actualul articol 48 permite deja cetățenilor români din străinătate să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, dar nu precizează clar cum se corelează această prevedere cu art. 27 alin. (23) din aceeași lege.

Acest articol reglementează situațiile terenurilor aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești construite înainte de 1990, permițând cereri din partea proprietarilor indiferent de cetățenie.

Lipsa unei legături clare între cele două articole a dus, potrivit inițiatorilor, la interpretări contradictorii ale autorităților locale. Unele primării au permis depunerea cererilor doar de către cetățeni români, în timp ce altele au acceptat solicitări și din partea persoanelor cu altă cetățenie, ceea ce a generat confuzii și litigii.

„Această neclaritate afectează securitatea raporturilor juridice, generează practici administrative diferite şi favorizează apariţia litigiilor”, se arată în documentul de fundamentare.

Obiectivul: claritate și aplicare unitară a legii

Prin completarea articolului 48, proiectul introduce o prevedere explicită care corelează norma cu art. 27 alin. (23), asigurând coerența legislației funciare și eliminând posibilitatea unor interpretări divergente.

„Prin această intervenţie legislativă se respectă voinţa legiuitorului de a permite titularilor construcţiilor să dobândească terenurile aferente acestora şi se înlătură orice dubiu cu privire la categoria persoanelor care pot formula cereri în astfel de situaţii”, se mai precizează în inițiativă.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie adoptat mai întâi de Senat, apoi de Camera Deputaților, care are rol decizional. Ulterior, legea va fi trimisă președintelui României, Nicușor Dan, pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial.