Se schimbă harta României. Curtea de Conturi: 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc criteriul demografic

Curtea de Conturi cere Guvernului condus de Ilie Bolojan să adopte urgent reforma administrativă, în contextul unui dezechilibru major între cerințele legale privind statutul localităților și realitatea demografică actuală.

Potrivit unui audit recent, peste jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc criteriul de populație minimă de 10.000 de locuitori prevăzut de lege, iar o parte importantă a comunelor are un număr foarte mic de locuitori, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența actualei organizări administrativ-teritoriale.

Aproximativ 55% din orașele din România au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori

Auditul Curții de Conturi privind organizarea și funcționarea comunelor și orașelor mici arată că 119 dintre cele 216 orașe din România, adică aproximativ 55%, au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori.

În același timp, 15% dintre comune, respectiv 432 de localități, au sub 1.500 de locuitori. Raportul arată că această situație generează o discrepanță majoră între prevederile legislative și realitatea demografică, ceea ce afectează sustenabilitatea financiară și administrativă a unor unități teritoriale.

Lipsa unei reforme legislative riscă să conducă la o dependență tot mai mare a localităților mici față de bugetul de stat

Instituția de control financiar atrage atenția că lipsa unei reforme legislative riscă să conducă la o dependență tot mai mare a localităților mici față de bugetul de stat. Totodată, capacitatea acestor administrații locale de a furniza servicii publice de calitate scade constant.

Curtea de Conturi recomandă Guvernului lansarea unui proces amplu de analiză sistemică și reorganizare administrativă, care să reflecte realitățile economice și demografice actuale, contribuind astfel la consolidarea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale.

Raportul subliniază și impactul direct pe care structura actuală îl are asupra calității vieții populației

Raportul subliniază și impactul direct pe care structura actuală îl are asupra calității vieții populației. Accesul la servicii publice esențiale, precum sănătatea, educația sau utilitățile, rămâne inegal între mediul urban și cel rural.

Datele arată că 12% dintre comune nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. În plus, unitățile administrativ-teritoriale mici, cu o populație scăzută, sunt cele mai dezavantajate în privința infrastructurii de apă, canalizare și transport public.

Deși accesul la servicii esențiale se îmbunătățește odată cu creșterea populației locale, nivelul de dezvoltare rămâne semnificativ mai redus față de mediul urban. Curtea de Conturi evidențiază astfel necesitatea investițiilor și a adoptării unor politici publice coerente care să reducă inegalitățile teritoriale și să asigure un acces echitabil la servicii pentru toți cetățenii.