Se schimbă harta României. 57 de municipii și 146 de orașe nu mai respectă criteriile minime de populație

Ministerul Dezvoltării a finalizat evaluarea clasificării localităților din România, iar ministrul Cseke Attila a anunțat vineri, la Sebeș, că aproape jumătate dintre municipii și o proporție semnificativă dintre orașe nu mai ating nivelul minim de populație cerut de lege. Analiza, bazată pe datele celui mai recent recensământ și realizată strict pe criterii tehnice și legale, arată că din cele 103 municipii, 57 sunt sub pragul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Jumătate din municipii nu mai ating nivelul populației cerut de lege

Ministerul Dezvoltării evaluează clasificarea localităților din România. Procesul de evaluare s-a încheiat deja, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că rezultatele reflectă informațiile culese în cadrul celui mai recent recensământ, respectând criteriile stabilite de legislația referitoare la Planul de Amenajare a Teritoriului Național.

Ministrul a subliniat că aproape jumătate dintre municipii și o proporție semnificativă dintre orașele din România nu mai ating nivelul populației cerut de lege.

„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.

Populația localității influențează salariul

O eventuală reclasificare administrativă, bazată pe populația reală, ar putea transforma anumite municipii în orașe și unele orașe în comune, având impact direct asupra structurii personalului din primării și asupra salarizării, în special acolo unde aceasta nu reflectă deja numărul actual de locuitori.

Conform Legii-cadru a salarizării personalului din sectorul public, cu toate modificările ulterioare, veniturile primarilor și viceprimarilor sunt determinate prin aplicarea unui coeficient, corelat cu populația localității, la salariul minim brut pe țară.

Totodată, legea în vigoare stabilește că salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului nu pot fi mai mari decât indemnizația viceprimarului, ceea ce înseamnă că populația localității influențează direct plafonul salarial.

Dacă o localitate este reclasificată administrativ – spre exemplu, un municipiu devine oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul primăriei se vor recalcula conform noii categorii, respectând plafoanele legale, în cazul în care acestea nu fuseseră ajustate anterior în raport cu populația actuală.

Există însă și cazuri în care o creștere a numărului de locuitori ar putea determina promovarea unei localități la categoria de oraș sau municipiu, având efecte opuse asupra statutului administrativ.

Plafonul de posturi din aparatul de specialitate al primarului, afectat de reclasificare

Reclasificarea influențează și plafonul de posturi din aparatul de specialitate al primarului, deoarece schema de personal se stabilește în raport cu populația localității, conform Codului administrativ și reglementărilor sale complementare.

Cseke Attila a precizat că evaluarea realizată în prezent se concentrează exclusiv pe aspecte tehnice și legale, fără a fi influențată de alte criterii, fiind fundamentată în principal pe datele recoltate în cadrul Recensământului Populației.

Oficialul a admis însă că statutul administrativ actual al localităților nu corespunde în mod semnificativ cu realitatea demografică evidențiată de datele oficiale.

Cum poate fi promovată o localitate?

O localitate poate fi promovată la o categorie superioară doar dacă autoritățile locale inițiază procedura, respectând condițiile stabilite de Legea nr. 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului național.

Procesul implică mai mulți pași: consiliul local adoptă o hotărâre, se organizează un referendum pentru consultarea cetățenilor, solicitarea este transmisă Guvernului, care verifică dacă sunt îndeplinite criteriile din anexele legii — cum ar fi populația, infrastructura, serviciile publice și dezvoltarea economică —, iar în final Parlamentul aprobă printr-o lege specială noul statut administrativ.

O localitate poate fi coborâtă la o categorie inferioară dacă se constată că nu mai respectă criteriile legale necesare păstrării statutului actual, populația reprezentând unul dintre factorii principali.

Chiar dacă legea nu stabilește un mecanism automat de modificare a statutului localităților, Ministerul Dezvoltării urmărește periodic indicatorii relevanți — precum populația, infrastructura și dotările — și poate recomanda inițierea unui proiect de lege de reclasificare atunci când se constată că o localitate nu mai îndeplinește condițiile legale.

Nu s-au întreprins proceduri legislative pentru reclasificare

Ministrul Attila Cseke a evidențiat că multe orașe și municipii nu mai îndeplinesc de mult criteriile minime de populație stabilite prin lege, însă până acum nu au fost demarate proceduri legislative pentru reclasificarea lor.

Principalele motive sunt de natură politică, dar și economică. Coborârea unui oraș la rang de comună este o decizie delicată, văzută de locuitori ca o diminuare a prestigiului, iar schimbarea statutului urban ar putea influența negativ accesul la fonduri guvernamentale sau europene.