Federațiile și organizațiile cer restabilirea integrală a scutirilor pentru locuință, teren și autoturism
Cinci federații naționale și 232 de organizații au susținut public demersul prin care se cere reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport. Inițiativa a fost lansată de Daniela Tontsch, președinta Consiliul Național al Dizabilității din România.
Aceasta a arătat că eliminarea facilităților fiscale pune o presiune financiară suplimentară asupra unor persoane deja vulnerabile și poate amplifica riscul de sărăcie și excluziune socială. Ea a precizat că petiția nu solicită privilegii, ci drepturi fundamentale prevăzute de legislația națională și de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România.
„Petiția nu este o solicitare de privilegii, ci un demers pentru drepturi fundamentale, prevăzute de legislația națională și de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România.”
Grupul parlamentar USR din Camera Deputaților a transmis că în coaliție se discută o posibilă soluție legislativă. În replică, Daniela Tontsch a afirmat că nu este vorba despre negocierea demnității și că solicitarea vizează restabilirea integrală a drepturilor și actualizarea indemnizațiilor.
„Domnilor: noi nu negociem demnitatea la procent. Nu cerem cel puțin parțial. Cerem respectarea unui drept. Pentru noi contează ca drepturile noastre să fie restabilite”, a replicat președinta Consiliului Național al Dizabilității din România, solicitând reintroducerea integrală a scutirilor de impozit și actualizarea indemnizațiilor.
Premierul Ilie Bolojan susține un sistem fiscal unitar și respinge excepțiile multiple
Ilie Bolojan a declarat că solidaritatea trebuie să înceapă cu un sistem de impozitare unitar și corect. În opinia sa, reforma fiscală presupune ca toți cei care pot contribui să o facă, pentru ca statul să poată oferi sprijin punctual celor aflați în nevoie prin servicii medicale și asistență socială de calitate.
Premierul a explicat că nu poate exista un stat funcțional cu numeroase categorii de excepții fiscale și că reforma este necesară pentru stabilitatea bugetară.
„Nu putem avea o țară cu zeci de categorii de excepții, dacă vrem un stat funcțional. Reforma fiscală înseamnă că toți cei care pot contribui trebuie să o facă, pentru a putea apoi să avem resurse să îi ajutăm punctual pe cei care sunt cu adevărat în nevoie, prin servicii medicale și asistență socială de calitate, nu prin scutiri mascate care fragilizează bugetul”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Asociațiile avertizează asupra impactului asupra copiilor care au nevoie de terapii de recuperare
Asociația KinetoBebe a atras atenția că eliminarea facilităților fiscale poate obliga părinții să aleagă între cheltuieli esențiale și terapii de recuperare precum kinetoterapia sau logopedia.
Ana Raluca Chișu, fondatoarea asociației, a descris perioada actuală drept una dintre cele mai dificile financiar din ultimii ani și a menționat scăderea numărului de ședințe de terapie pe care părinții le pot susține.
„În lipsa facilităților fiscale, numeroase persoane vor fi puse în situația dramatică de a alege între a cumpăra hrană sau a plăti taxe și impozite locale. O astfel de alegere nu este doar o problemă bugetară, ci una profund umană, care afectează demnitatea și calitatea vieții”, a precizat Raluca Chișu.
Bogdan Acatrinei a declarat că programul „Burse de Terapie” a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de ședințe gratuite susținute, față de anii anteriori.
Programul oferă sprijin copiilor cu afecțiuni ortopedice și neurologice, sindroame genetice sau tulburări din spectrul autist, care nu pot beneficia de terapiile necesare în sistemul medical de stat. În ultimii ani, asociația a acordat peste 10.000 de burse gratuite pentru terapii de recuperare.
„Suntem foarte îngrijorați de răspunsul timid al companiilor care susțin programul social Burse de Terapie. Dacă până acum un an reușeam să susținem peste 10.000 de ședințe gratuite, în ultimul an am susținut doar jumătate”, a mărturisit Bogdan Acatrinei.
Aproape un milion de persoane sunt încadrate într-un grad de handicap în România
Potrivit datelor Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, la 30 septembrie 2025 erau înregistrate 977.657 de persoane încadrate într-un grad de handicap, dintre care aproximativ 86.000 de copii.
Dintre acestea, 98,35% trăiesc în familie sau independent, iar 1,65% se află în instituții rezidențiale coordonate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Aproximativ 368.000 de persoane sunt încadrate în grad de handicap grav, iar 418.000 în grad accentuat.
Discuțiile privind facilitățile fiscale reflectă diferențe de abordare între susținerea unei reforme fiscale unitare și menținerea unor măsuri de protecție socială pentru persoanele vulnerabile.
