Creșterea punctului de pensie și recalcularea drepturilor
Punctul de pensie a crescut în 2024 cu 13,8%, de la 1.785 lei la 2.032 lei, ceea ce poate aduce majorări lunare de peste 300 de lei pentru anumite pensii.
Exemple oficiale arată că un pensionar poate ajunge de la 2.257 lei la 2.569 lei, iar după recalcularea aplicată începând cu 1 septembrie 2024, suma poate urca până la 3.873 lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 71%.
În 2025, valoarea punctului de pensie rămâne neschimbată, la 2.032 lei.
Recalcularea pensiilor se face printr-o nouă formulă: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință, unde punctul de referință se calculează ca raport între valoarea punctului de pensie și un stagiu standard de 25 de ani.
Potrivit Casei Naționale de Pensii, a doua etapă a recalculării, demarată în octombrie 2025, vizează pensionarii cu venituri nepermanente care nu au fost integrați în prima rundă.
Până în prezent, aproximativ 50.000 de pensionari au beneficiat de majorări în urma procesului de recalculare, însă sumele obținute diferă semnificativ de la un caz la altul. În unele situații, pensia a crescut cu până la 200 de lei, iar în cazuri rare, majorarea a ajuns la 425 de lei. Totodată, există și pensionari care au primit doar câțiva lei în plus.
Reprezentanții Casei Naționale de Pensii au precizat că multe adeverințe depuse nu pot fi luate în calcul dacă nu conțin toate informațiile necesare. Documentele care menționează doar sporurile, fără salariul de bază, nu sunt considerate valide și nu pot fi incluse în recalcularea pensiilor.
Ce documente trebuie să trimită pensionarii pentru recalcularea pensiei
Conform legislației în vigoare, veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001 trebuie dovedite prin adeverințe eliberate de fostul angajator sau de arhive autorizate, cu condiția ca pentru aceste sume să fi fost plătite contribuții la asigurările sociale. Această obligație este esențială pentru includerea corectă a perioadelor lucrate în calculul pensiei.
Pentru veniturile realizate după 1 aprilie 2001, nu este necesară depunerea de documente suplimentare, deoarece informațiile sunt deja înregistrate în sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii. Astfel, pensionarii nu trebuie să mai furnizeze acte pentru perioadele post-2001, simplificând procesul de recalculare.
Adeverințele pentru sporuri nepermanente depuse anterior vor fi luate automat în calcul, dacă sunt conforme cu legea, și vor fi procesate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Aceasta măsură facilitează actualizarea drepturilor fără a mai solicita depunerea repetată a documentelor deja corecte.
Cei care au depus adeverințe incomplete sau neconforme sunt obligați să furnizeze documente noi, complete, care să respecte cerințele legale. În schimb, actele deja recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu mai pot fi redepuse, fiind considerate deja validate pentru calculul pensiei.
Vârsta de pensionare și opțiunile suplimentare
Vârsta standard de pensionare se modifică treptat. În următorii ani, femeile vor ieși la pensie la 65 de ani, egal cu bărbații. Începând cu 2024, pensionarea poate fi amânată până la 70 de ani pentru cei care doresc să rămână activi pe piața muncii.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare și au crescut copii beneficiază de reduceri ale vârstei de pensionare, proporțional cu numărul de copii.
În același timp, pensia anticipată rămâne posibilă pentru persoanele cu cel puțin 5 ani în plus peste stagiul complet de 35 de ani, putând ieși la pensie începând cu 60 de ani.
Digitalizarea dosarelor de pensie este în curs. Românii din diaspora vor putea administra online documentele necesare și urmări recalcularea pensiei mai rapid și transparent.
„În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.
- Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. În cazul femeilor, vârsta standard de pensionare crește eșalonat de la 60 ani la 63 ani, în perioada mai 2015 – ianuarie 2030, conform anexei nr. 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
- Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
- Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În cazul femeilor, stagiul complet de cotizare crește eșalonat de la 30 ani la 35 ani, în perioada mai 2015 – ianuarie 2030, conform anexei nr. 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Pentru persoanele care au desfășurat activitate în România și în alt stat membru al Uniunii Europene, la calculul stagiului total de cotizare se valorifica vechimea cumulată în cele doua state membre, asa cum este confirmată prin formularele de legătură între instituțiile implicate.
Pentru persoanele care nu au realizat stagiul minim de cotizare în România dar au desfășurat activitate în alt stat membru al Uniunii Europene, se pot transmite documente de vechime din statul respectiv pentru completarea stagiului minim de cotizare”, comunică Casa de Pensii Brașov.
Obligațiile românilor din diaspora pentru menținerea pensiei
Românii care trăiesc în străinătate au obligația de a trimite periodic certificatul de viață către Casa Națională de Pensii. Documentul trebuie semnat în fața unei autorități legale din țara de reședință, pentru a confirma că beneficiarul este în viață și are dreptul la plata pensiei. Această măsură se aplică de două ori pe an și este esențială pentru menținerea plății regulate a pensiei.
Nerespectarea termenelor pentru transmiterea certificatului de viață poate duce la suspendarea temporară a pensiei, până când beneficiarul furnizează documentul conform cerințelor legale. Autoritățile recomandă ca pensionarii să păstreze copii după certificate și dovezi ale trimiterii, pentru a evita eventuale întreruperi în plata pensiei.
Pe lângă certificatul de viață, românii din diaspora pot beneficia de ajutorul de deces, care se acordă chiar și celor care au contribuit minimum șase luni la sistemul de pensii. Această modificare este menită să sprijine familiile aflate în dificultate, asigurând acordarea unei sume pentru acoperirea unor cheltuieli imediate legate de deces.
Ajutorul de deces poate fi solicitat indiferent de locul de reședință al beneficiarului sau al familiei acestuia. Procedura presupune depunerea cererii împreună cu documentele justificative necesare, precum certificatul de deces, actele de identitate ale solicitantului și dovada contribuțiilor efectuate.
Depunerea cererii și documentele necesare pentru solicitarea pensiei
Pentru solicitarea pensiei în România, beneficiarul trebuie să depună cererea respectând legislația în vigoare și să furnizeze toate documentele justificative. Printre acestea se numără:
- carnet de muncă;
- adeverințe privind sporurile cu caracter permanent;
- adeverințe privind condițiile de muncă deosebite sau speciale;
- diplomă de studii superioare și foaia matricolă;
- livret militar;
- acte de stare civilă;
- cod de asigurare socială;
- orice alte acte necesare categoriei de pensie solicitate.
În lipsa carnetului de muncă, se eliberează adeverințe de vechime de la foști angajatori sau arhive autorizate, care trebuie să cuprindă cel puțin:
- denumirea angajatorului;
- datele de identificare ale persoanei;
- perioada lucrată cu indicarea datelor de început și sfârșit;
- funcția sau specialitatea exercitată;
- salariul tarifar de încadrare;
- sporurile permanente și temeiul legal pentru acordarea lor;
- număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente și semnătura persoanelor autorizate.
Persoanele care doresc să încheie un contract de asigurare pentru completarea stagiului de cotizare se pot prezenta la sediul Casei Județene de Pensii sau pot mandata altcineva prin împuternicire notarială, cu copie după actele de identitate.
Coordonarea între state și recunoașterea vechimii
Regulamentele europene și acordurile bilaterale stabilesc:
- Egalitatea de tratament: toți cetățenii statelor membre au aceleași drepturi și obligații;
- Totalizarea perioadelor de asigurare: toate perioadele de muncă realizate în România și în alte state UE se cumulează;
- Exportul pensiei: drepturile se pot plăti în orice stat membru unde beneficiarul are domiciliul;
- Cooperare administrativă: instituțiile de securitate socială colaborează pentru protejarea drepturilor cetățenilor.
Românii din diaspora trebuie să fie atenți la actualizarea documentelor și la respectarea termenelor, pentru a beneficia de recalculările pensiei și de noile reglementări privind drepturile lor.
