Schimbare radicală. Se modifică regulile pe rețelele sociale. Actul de identitate devine obligatoriu: Avem nevoie de restricții de acces

Germania se pregătește pentru o dezbatere majoră despre identitatea online. O propunere a Uniunii Creștin Democrate ar putea elimina complet anonimatul pe rețelele sociale.

Moțiunea prezentată la congresul federal al CDU propune obligativitatea folosirii numelui real și verificarea cu acte oficiale pentru toți utilizatorii din Germania

Uniunea Creștin Democrată din Germania, partidul cancelarului Friedrich Merz, dezbate la congresul federal de la Stuttgart, între 20 și 21 februarie, o moțiune privind verificarea identității pe rețelele sociale. Inițiativa vine din partea filialei din Schleswig-Holstein, condusă de ministrul-președinte Daniel Günther, potrivit Ziarul Românesc.

Propunerea, denumită în germană „Klarnamenpflicht”, prevede ca toți utilizatorii platformelor sociale să se înregistreze cu numele real. Ar fi necesară prezentarea unui act de identitate oficial sau utilizarea unor mecanisme comparabile de verificare. Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și X ar trebui să autentifice fiecare utilizator din Germania.

În moțiune se arată că această obligație ar crea mai multă responsabilitate, ar facilita aplicarea legii și ar întări încrederea în discursul digital. Argumentul central susține că anonimatul online favorizează ura, incitarea și comportamentele criminale, afectând în special tinerii. În cazul adoptării, platformele ar fi obligate să colecteze și să stocheze datele personale ale utilizatorilor germani.

Propunerea include și interdicția accesului pentru utilizatorii sub 16 ani, inspirată din modelul australian

Inițiativa merge în paralel cu o limită de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale. Modelul invocat este cel al Australiei, unde în decembrie 2025 a fost adoptată o legislație care impune restricții similare.

Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat pentru publicația Bild că susține accesul la social media doar de la 16 ani. El a arătat că cei mici au dreptul la copilărie și că trebuie protejați de ură, violență, criminalitate și dezinformare și în mediul digital.

Și alți lideri conservatori au exprimat poziții apropiate. Dennis Radtke a declarat pentru Reuters că evoluțiile dinamice din social media depășesc nivelul de alfabetizare media al utilizatorilor. El a susținut că, în multe cazuri, aceste platforme devin spații dominate de ură și știri false și că este favorabil unei limite de vârstă după model australian.

Jens Spahn a afirmat pentru publicația Augsburger Allgemeine că este necesară o protecție mai bună a copiilor și tinerilor, prin restricții adecvate vârstei și reguli clare pentru operatorii de platforme.

„Trebuie să protejăm mai bine copiii și tinerii. Avem nevoie de restricții de acces adecvate vârstei, reguli clare pentru operatorii de platforme și mai multe oportunități educaționale pentru părinți și copii”.

Criticii compară inițiativa cu modelul rus și avertizează asupra riscului de supraveghere extinsă

Propunerea a generat reacții critice în presa germană. Publicația Apollo News a remarcat asemănări între argumentele CDU și justificările oferite de autoritățile ruse pentru eliminarea anonimatului online. În Rusia, în 2023, furnizorii de servicii web au fost obligați să colecteze identitatea utilizatorilor și să o transmită autorităților la cerere.

Moțiunea CDU vorbește despre necesitatea organizării sferei publice digitale și despre susținerea unui ordin digital liber, dar responsabil. Se menționează că libertatea de exprimare ar avea nevoie de limite stabilite de stat.

În interiorul coaliției guvernamentale CDU/CSU și SPD nu există un consens clar. Ministrul Justiției, Stefanie Hubig, s-a arătat deschisă față de restricțiile de vârstă.

În schimb, Carmen Wegge, purtătoare de cuvânt pe probleme juridice a fracțiunii SPD, a declarat pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland că interdicțiile generale pentru tineri sau obligativitatea numelui real ocolesc esența problemei.

Ea a susținut că platformele pot crea dependență și pot contribui la radicalizare, iar soluția ar trebui să vizeze reglementarea platformelor, nu supravegherea utilizatorilor.

Markus Söder, liderul CSU și ministru-președinte al Bavariei, s-a declarat rezervat față de interdicția pentru minori, dar favorabil unei obligații privind folosirea numelui real. El a explicat pentru Mediengruppe Bayern că la demonstrațiile publice există o interdicție de mascare și a sugerat că un principiu similar ar putea fi aplicat și în mediul digital.

„La demonstrațiile de pe stradă există, de asemenea, dintr-un motiv bun, o interdicție de mascare. De ce nu și în mediul digital? Asta ar schimba multe”.

Dezbaterea urmează să fie decisă în cadrul congresului de la Stuttgart și în eventualele etape legislative ulterioare. Dacă va fi adoptată, Germania ar putea avea unul dintre cele mai stricte cadre de identitate digitală din spațiul democratic european.