Schimbare pentru românii care își fac analize gratuite. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) schimbă regulile

După ani în care pacienții au depins de primele zile ale lunii pentru acces la analize gratuite, CNAS anunță o schimbare de fond în modul de finanțare. Măsura vizează laboratoarele private aflate în contract cu statul și se aplică la nivel național. Autoritățile spun că fondurile vor fi utilizate în funcție de nevoile reale ale pacienților, nu de limite administrative rigide.

CNAS schimbă mecanismul de finanțare pentru analizele medicale

CNAS modifică regulile care au guvernat timp de peste zece ani accesul la analize medicale gratuite, punând capăt situațiilor în care pacienții erau refuzați după epuizarea rapidă a bugetelor lunare. Schimbarea vizează eliminarea plafoanelor fixe impuse fiecărui laborator și introduce un sistem mai flexibil, în care banii pot fi utilizați acolo unde există solicitări reale.

În vechiul mecanism, fondurile alocate laboratoarelor private erau consumate, de multe ori, în primele una-două zile ale lunii. Pacienții care se prezentau ulterior, chiar și cu bilet de trimitere valid, erau nevoiți fie să aștepte luna următoare, fie să suporte costurile din propriul buzunar, în ciuda faptului că erau asigurați.

Noua abordare propusă de CNAS urmărește să corecteze aceste disfuncționalități printr-o redistribuire mai eficientă a banilor. Fondurile neutilizate într-o unitate medicală vor putea fi direcționate către alte laboratoare care înregistrează un volum mai mare de solicitări, reducând astfel presiunea asupra pacienților și a medicilor.

Această schimbare este prezentată de autorități ca un pas necesar pentru a elimina inechitățile din sistem și pentru a asigura un acces constant la servicii medicale de bază pe întreaga durată a lunii, nu doar într-un interval limitat de timp.

Fondurile nu mai rămân blocate, iar CNAS urmărește cererea reală

Unul dintre principalele obiective ale noii strategii este eliminarea situațiilor în care banii publici rămâneau nefolosiți din cauza unor reguli administrative rigide. În practică, existau laboratoare care epuizau bugetul imediat, în timp ce altele aveau sume disponibile, dar nu le puteau transfera sau utiliza în alt context.

Prin noile reguli stabilite de CNAS, fondurile vor putea fi folosite în funcție de cerere, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea listelor de așteptare și la o distribuție mai echilibrată a serviciilor medicale. Măsura este gândită pentru a elimina discrepanțele dintre zone și furnizori, oferind pacienților mai multă predictibilitate.

În acest context, reprezentanții autorităților sanitare explică rațiunea deciziei și efectele așteptate asupra pacienților.

„Banii rămași necheltuiți se pot folosi acolo unde există cerere. Această măsură are rolul de a pune capăt situațiilor în care pacienții erau nevoiți să plătească din buzunar pentru servicii la care aveau dreptul”, explică surse din cadrul autorităților sanitare.

Schimbarea este privită ca o corecție necesară într-un sistem care, de-a lungul timpului, a generat frustrări atât în rândul pacienților, cât și al furnizorilor de servicii medicale, fără a reflecta întotdeauna realitatea din teren.

Acces diferențiat la analize și extinderea modelului CNAS pentru investigații complexe

Deși analizele gratuite vor putea fi efectuate pe tot parcursul lunii, CNAS introduce și reguli mai stricte privind modul de acordare a acestora. Medicii de familie vor avea un rol central în prioritizarea pacienților, urmând să respecte protocoale clare și să recomande pachete de analize adaptate fiecărei afecțiuni.

Criteriul medical va deveni esențial în stabilirea ordinii de acces. Pacienții cu boli cronice, cei aflați sub monitorizare constantă sau cei care prezintă simptome acute vor avea prioritate, în timp ce solicitările de rutină vor fi programate în funcție de disponibilitatea fondurilor și de necesitatea medicală.

În paralel, CNAS are în vedere aplicarea aceluiași principiu și pentru investigațiile de înaltă performanță, precum tomografiile computerizate și examenele RMN. Diferențele de cost sunt semnificative, având în vedere că un set de analize uzuale se ridică la aproximativ 400 de lei, în timp ce un RMN poate depăși pragul de 1.200 de lei.

Implementarea acestui model pentru investigațiile costisitoare va fi făcută treptat, cu accent pe pacienții oncologici și pe urgențele majore. Autoritățile susțin că reorganizarea va permite o utilizare mai eficientă a fondurilor și o orientare a sistemului de asigurări de sănătate către nevoile reale ale asiguraților, fără blocaje administrative sau sincope lunare.