Schema care a umflat prețurile la energie. Ministrul Bogdan Ivan: Nu mai merge aşa! Problema mea e că românii plătesc cea mai scumpă energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut o reacție fermă după perchezițiile desfășurate joi la unul dintre cele mai mari grupuri de companii de pe piața energetică românească. Procurorii cercetează posibile fapte de înșelăciune și spălare de bani, acuzând că mai multe firme ar fi derulat tranzacții succesive cu energie la prețuri artificiale, de până la șapte ori mai mari decât valoarea reală.

Suspiciuni de manipulare a pieței de energie

Anchetatorii au descins la sediile mai multor companii din același grup, acuzate că ar fi implicate într-un mecanism complex de revânzare a energiei electrice, menit să umfle artificial prețurile din piață.

Potrivit surselor judiciare, prima firmă din lanț ar fi vândut energie către o altă societate din grup la 460 de lei/MWh. Ulterior, aceasta o revindea mai departe la prețuri între 800 și 3.500 de lei/MWh, ajungând ca în final energia să fie cumpărată înapoi de compania inițială cu tarife de până la 3.579 de lei/MWh.

Schema ar fi avut scopul de a genera un preț aparent mai mare în piață, ceea ce a permis ulterior solicitarea unor sume uriașe din bugetul de stat, în baza mecanismului de compensare și plafonare a facturilor la energie.

Aceste companii furnizau energie atât către consumatori industriali, cât și către clienți casnici, având astfel acces la fondurile publice destinate sprijinirii populației și economiei în perioada de criză energetică.

Bogdan Ivan: „Nu mai merge așa! Am informat CSAT și cer schimbarea legislației”

Într-o reacție transmisă în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că situația din sectorul energetic a devenit una de siguranță națională, iar instituțiile statului trebuie să intervină rapid.

„În momentul de faţă, nu pot să spun decât că aştept rezultatele anchetei, dar vreau să fie un lucru foarte clar: Nu mai merge aşa! Am trimis în CSAT un memoriu foarte clar în care am informat şi preşedintele României, şi premierul, şi instituţiile competente legate de riscurile pe care le avem ca ţară din punct de vedere al securităţii energetice”, a declarat ministrul.

El a explicat că în România există companii aparent legitime care obțin profituri uriașe fără a produce efectiv energie.

„Unii, nişte companii, care sunt legitime până la proba contrarie, cu 5 angajaţi şi două laptopuri, care nu produc un Megawatt de energie, fac profituri de zeci de milioane de euro anual, de pe urma unor chichiţe.”

Critici la adresa pieței și a costurilor suportate de români

Bogdan Ivan a subliniat că piața energetică a fost distorsionată de aceste practici și că românii suportă consecințele directe prin facturile tot mai mari:

„Problema mea, ca ministru al Energiei, este că românii plătesc cea mai scumpă energie raportat la venituri din toată Uniunea Europeană. Cum am ajuns aici? Disfuncţionalităţi în piaţă, care au permis ca astfel de mecanisme să funcţioneze şi să crească artificial preţul plătit de consumatorii finali.”

Oficialul a explicat și efectele financiare ale schemei de plafonare:

„Acea schemă de compensare/plafonare care a ţinut preţurile jos pentru consumatorul final a presupus un cost final de 30 de miliarde de lei în aceşti ani de zile, plătiţi tot din bugetul de stat. Diferenţa dintre 68 de bani, cât era pe factură, şi 1,4 lei, 1,5 lei, 2 lei… preţul energiei era suportat din acest fond. Să nu credem că cineva a făcut o acţiune de caritate — toţi am plătit.”

Ministrul a menționat că printre propunerile trimise către CSAT se află măsuri legislative pentru limitarea tranzacțiilor speculative și pentru consolidarea controlului statului asupra pieței energetice.

Prejudiciu de peste 100 de milioane de lei, potrivit anchetatorilor

Surse judiciare susțin că, prin creșterea artificială a prețurilor, companiile implicate ar fi reușit să majoreze proporțional sumele solicitate de la stat drept deconturi pentru subvențiile acordate.

Astfel, una dintre firme ar fi cerut 225 de milioane de lei pentru perioada mai–august 2022, iar alta 295 de milioane de lei. Diferențele între prețurile de achiziție și cele facturate au generat un prejudiciu estimat de procurori la 104 milioane de lei, sumă considerată pierdere pentru bugetul statului.

Poziția oficială a grupului vizat

Reprezentanții grupului de firme percheziționate au transmis, printr-un comunicat oficial, că activitatea lor a fost deja verificată de autorități, fără ca ANRE să fi constatat vreo abatere:

„Tranzacțiile la care fac referire materialele de presă au fost analizate în detaliu de către ANRE pe o perioadă de aproape un an, concluzia autorității fiind aceea că nu se reține nicio culpă sau neregularitate în sarcina societăților noastre.”

Companiile susțin că vor coopera pe deplin cu autoritățile și că vor furniza toate documentele solicitate pentru clarificarea situației.