BNR avertizează: creșterea prețului petrolului poate amplifica inflația
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a declarat că evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu pot genera efecte economice importante, în special prin creșterea prețurilor la energie. Potrivit acestuia, piețele energetice și cele financiare sunt extrem de sensibile la tensiunile geopolitice, iar un conflict prelungit poate amplifica volatilitatea globală.
„Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creşterii preţului petrolului indică anumite riscuri de contagiune şi pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenţia un impact propagat şi persistent. România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, care se cifrează la circa 1,5% din PIB ca medie anuală pentru perioada anilor 2022-2024, în reducere însă către 1% din PIB pentru 2025.
Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflaţie actuale.
Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi deci şi pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăişuri”, a spus Cosmin Marinescu, la dezbaterea „Rethink Economics – De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România.
Posibile reacții ale marilor fonduri de investiții
Viceguvernatorul BNR a atras atenția și asupra modului în care marile fonduri de investiții ar putea reacționa la evoluțiile din zona Golfului. Investitorii internaționali urmăresc atent riscurile geopolitice și ar putea decide să își ajusteze expunerile pe anumite piețe.
„El a menţionat că există şi perspectiva ca marile fonduri de investiţii, care sunt deja foarte atente la evoluţiile din zona Golfului, să-şi reconsidere unele expuneri la nivel global.”
Astfel de decizii pot genera mișcări importante pe piețele financiare și pot influența fluxurile de capital către economiile emergente, inclusiv către statele din Europa Centrală și de Est.
BNR: reducerea deficitului bugetar nu este opțională
Cosmin Marinescu a subliniat că, în actualul context economic, consolidarea finanțelor publice rămâne o prioritate esențială pentru România. Potrivit oficialului BNR, reducerea deficitului bugetar este o condiție fundamentală pentru credibilitatea politicilor economice și pentru stabilitatea macroeconomică.
„Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ea este o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi pentru stabilitatea macroeconomică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să corectăm dezechilibrele structurale.
Ca Bancă Centrală privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent”, a afirmat Cosmin Marinescu.
Deficitul de cont curent rămâne ridicat
Potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul BNR, deficitul de cont curent al României rămâne la niveluri ridicate, chiar dacă a înregistrat o ușoară reducere.
„Potrivit viceguvernatorului BNR, ponderea în PIB-a deficitului de cont curent s-a redus doar uşor, la 7,95% faţă de 8,2% din PIB în 2024.”
Aceste valori reflectă existența unor dezechilibre structurale în economie, însă există și evoluții pozitive legate de modul în care este finanțat deficitul extern.
Fondurile europene susțin finanțarea deficitului extern
Un element pozitiv este creșterea ponderii fluxurilor stabile de finanțare, în special a fondurilor europene, care contribuie la acoperirea deficitului extern fără a genera datorie suplimentară.
„Acestea sunt niveluri ridicate care trădează şi deficienţe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătăţească şi pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel anual estimat de 57%, graţie fluxului ridicat de fonduri europene.”
În același timp, evoluțiile economice recente arată o schimbare graduală a surselor de creștere economică.
„În acelaşi timp, evoluţiile macroeconomice din 2025 arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Conform actualizărilor INS, creşterea economică pentru 2025 a mai avansat puţin, la 0,7%. Putem spune că este o performanţă economică deloc de neglijat într-un an caracterizat prin presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetar. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, contribuţie de 1% faţă de doar 0,4% în cazul consumului”, a declarat Cosmin Marinescu.
Investițiile și încrederea în politicile statului, esențiale pentru economie
Viceguvernatorul BNR a subliniat că dezvoltarea economică pe termen lung depinde de consolidarea competitivității mediului de afaceri și de creșterea producției interne.
„El a subliniat că trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică prin măsuri de extinderea competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producţia internă.”
În același timp, stabilitatea politicilor economice și adoptarea bugetului pentru anul viitor sunt considerate esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor.
„Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a mai spus Cosmin Marinescu.
