Scenariu critic în sistemul de pensii din România. Ce se va întâmpla cu pensiile după 2030

România se confruntă cu un scenariu critic în ceea ce privește evoluția numărului de pensionari, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai. După anul 2030, aproximativ două milioane de persoane vor intra în sistemul public de pensii, amplificând presiunea asupra bugetului. Analiza indică riscuri majore privind sustenabilitatea financiară și nivelul pensiilor pe termen lung. Fenomenul este alimentat de îmbătrânirea populației și de reducerea forței de muncă active.

Valul de pensionari estimat după 2030 accentuează dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari

Creșterea numărului de pensionari este una dintre principalele provocări identificate de specialiști, în condițiile în care structura demografică a României se schimbă rapid. Potrivit studiului elaborat de Universitatea Babeș-Bolyai, aproximativ două milioane de persoane vor ieși la pensie imediat după 2030, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe sistemul public.

În prezent, raportul dintre contribuabili și beneficiari este deja tensionat, cu aproximativ cinci milioane de pensionari și 7,7 milioane de angajați. Proiecțiile oficiale arată o scădere continuă a populației active, cauzată de emigrație și de declinul demografic.

„În ultimii ani, presiunile demografice, îmbătrânirea populației și creșterea cheltuielilor sociale au obligat statul să intervină prin reforme majore. În septembrie 2023, regimul special de pensii a fost modificat, iar în noiembrie 2023 a intrat în vigoare o reformă cuprinzătoare a pensiilor publice, aliniată la PNRR și la recomandările Comisiei Europene. Reforma aduce recalcularea drepturilor pe baza unui sistem de puncte, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și o legătură directă cu evoluția speranței de viață”, arată studiul realizat de Universitatea Babeș-Bolyai.

În continuarea analizei, autorii subliniază contextul complex care afectează stabilitatea sistemului public de pensii.

„În acest context, România se confruntă cu o combinație din ce în ce mai dificilă de îmbătrânire rapidă, emigrare masivă a forței de muncă, muncă informală și presiuni bugetare crescânde. Toți acești factori pun sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii”, se mai arată în raportul prezentat de Universitatea Babeș-Bolyai.

Presiunile bugetare cresc pe fondul scăderii populației active și migrației externe

Impactul creșterii numărului de pensionari este deja vizibil la nivel bugetar, iar tendințele indică o deteriorare accelerată a echilibrului financiar. Deficitul sistemului de pensii a ajuns la aproximativ 2,5% din PIB în 2022, cu perspective de depășire a pragului de 5% în anii următori.

Un factor major care contribuie la această situație este migrația forței de muncă. Aproximativ 20% din populația activă lucrează în afara țării, ceea ce reduce semnificativ baza de contribuții la bugetul public. În același timp, generațiile numeroase născute la sfârșitul anilor ’60 urmează să intre în sistemul de pensii, ceea ce va amplifica dezechilibrul.

Estimările oficiale arată că, până în 2070, numărul angajaților ar putea scădea la 5,6 milioane conform metodologiei Eurostat și chiar la 4,2 milioane potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Această evoluție accentuează presiunea asupra unui sistem deja fragil.

„Pe partea de venituri, contribuțiile la fondul public de pensii au însumat 6% din PIB în 2022, urmând să se stabilizeze în jurul valorii de 5,2% din PIB în perioada 2040-2070. Diferența dintre cheltuieli și contribuții a generat un deficit structural semnificativ, de 2,5% din PIB în 2022, care se va adânci până la 5,4% în 2047, pentru ca ulterior – datorită reformelor și reducerii numărului de pensionari – să se diminueze spre 2,4% din PIB în 2070, revenind astfel la nivelul actual”, apare în analiza UBB.

Scăderea pensiilor devine un risc major în lipsa unor reforme suplimentare

Evoluția numărului de pensionari are implicații directe asupra nivelului veniturilor viitoare. Analizele arată că raportul dintre prima pensie și ultimul salariu ar putea scădea semnificativ în următoarele decenii.

Concret, acest indicator este estimat să coboare de la aproximativ 46% în 2025 la doar 24% în 2070. Aceasta înseamnă că viitorii pensionari ar putea încasa, în medie, doar un sfert din ultimul venit salarial, ceea ce ridică semne de întrebare privind nivelul de trai.

Pentru limitarea acestor efecte, specialiștii recomandă creșterea gradului de ocupare, inclusiv prin menținerea persoanelor în activitate pentru perioade mai lungi. De asemenea, reducerea muncii nedeclarate și adaptarea politicilor fiscale sunt considerate esențiale.

Alte soluții vizează stimularea economisirii individuale și dezvoltarea sistemului de pensii private, alături de modernizarea administrării publice prin digitalizare și reducerea birocrației. În acest context, creșterea vârstei de pensionare este considerată o măsură probabil inevitabilă, în linie cu tendințele europene.

Tabel de sinteză – principalele date despre evoluția sistemului de pensii:

Indicator cheie	Valoare actuală / estimată	Impact asupra sistemului
Număr actual de pensionari	~5 milioane	Presiune ridicată asupra bugetului
Număr angajați (prezent)	~7,7 milioane	Bază de contribuții încă relativ stabilă
Pensionari noi după 2030	~2 milioane	Dezechilibru accentuat contribuabili-beneficiari
Deficit sistem pensii	2,5% din PIB (2022) → peste 5% estimat	Creștere rapidă a presiunii bugetare
Populație activă în străinătate	~20%	Reducerea contribuțiilor interne
Număr angajați în 2070	5,6 mil. (Eurostat) / 4,2 mil. (INS)	Scădere majoră a bazei de contribuții
Raport pensie / salariu	46% (2025) → 24% (2070)	Scădere semnificativă a veniturilor pensionarilor