Scandal în jurul cheltuielilor de la Ministerul Mediului. Ștefăniță Avrămescu o acuză pe Diana Buzoianu că își construiește imaginea pe bani publici
SURSA FOTO: Partidul AUR - Ştefăniţă Avrămescu
Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu o acuză pe Diana Buzoianu că a transformat Ministerul Mediului într-un instrument de promovare a propriei imagini. Parlamentarul susține că instituția a inițiat o campanie de comunicare în valoare de peste 19 milioane de lei, cu TVA, care include conținut digital, evenimente și colaborări cu influenceri, artiști și creatori de conținut.
Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu o critică pe Diana Buzoianu
Avrămescu susține că ministrul Diana Buzoianu și-ar fi construit în ultimele luni imaginea unui oficial preocupat de identificarea unor cheltuieli considerate scandaloase și de reorganizarea instituțiilor statului. Deputatul AUR consideră însă că aceeași exigență ar trebui aplicată și proiectelor gestionate de Ministerul Mediului.
În acest context, parlamentarul atrage atenția asupra campaniei de comunicare de peste 19 milioane de lei cu TVA. Proiectul prevede realizarea de conținut digital, organizarea unor evenimente și colaborări cu influenceri, artiști și creatori de conținut.
Avrămescu indică și un alt proiect al Ministerului Mediului, cu o valoare de peste 49 de milioane de lei,
Ștefăniță Avrămescu indică și un alt proiect al Ministerului Mediului, cu o valoare de peste 49 de milioane de lei, destinat monitorizării și protejării speciilor de păsări.
Din suma totală, 41,7 milioane de lei reprezintă finanțare europeană, în timp ce diferența este asigurată de la bugetul național.
Deputatul AUR consideră că protejarea biodiversității este importantă, însă susține că, într-un context marcat de măsuri de austeritate și probleme bugetare, este legitimă o discuție privind oportunitatea unor astfel de cheltuieli și priorități.
„Diana Buzoianu şi-a construit în ultimele luni imaginea ministrului care descoperă cheltuieli scandaloase şi pune ordine în instituţiile statului. Numai că această exigenţă pare să dispară când ajungem la proiectele gestionate chiar de Ministerul Mediului. Instituţia a iniţiat o campanie de comunicare de peste 19 milioane de lei cu TVA, care include conţinut digital, evenimente şi colaborări cu influenceri, artişti şi creatori de conţinut. În acelaşi timp, ministerul anunţă un proiect de peste 49 de milioane de lei pentru monitorizarea şi protejarea speciilor de păsări, dintre care 41,7 milioane reprezintă finanţare europeană, restul bani de la bugetul naţional. De unde oare aceste sume ar fi întrebarea firească”, a transmis deputatul AUR, potrivit unui comunicat.
În acest context, Avrămescu ridică și problema nivelului de informare al premierului Ilie Bolojan cu privire la aceste proiecte.
„Protejarea biodiversităţii este importantă, dar într-o Românie aflată sub presiunea austerităţii şi a problemelor bugetare este legitim să discutăm dacă asemenea sume şi asemenea priorităţi sunt oportune, mai ales acum. Oare Ilie Bolojan ştie de ele?”, se întreabă deputatul AUR.
Deputatul leagă aceste proiecte și de scandalul generat de Diana Buzoianu în jurul unei investiții realizate de Romsilva în Prahova
Deputatul AUR leagă aceste proiecte și de scandalul generat de Diana Buzoianu în jurul unei investiții realizate de Romsilva în Prahova. Este vorba despre o clădire cu o suprafață de 455 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 2,7 milioane de lei. Investiția a fost justificată de Romsilva inclusiv prin cerințe de biosecuritate pentru o fazanerie cu o capacitate de până la 30.000 de păsări anual.
Avrămescu susține că ministrul Mediului a prezentat cazul prin prisma unor acuzații privind existența unor presupuse practici ale unor baroni și a unui posibil suprapreț. În opinia deputatului, dacă investiția este nejustificată sau prea scumpă, Ministerul Mediului trebuie să prezinte argumentele și calculele care demonstrează acest lucru.
Parlamentarul cere să fie explicat cât ar fi trebuit să coste investiția, care dintre lucrări ar fi fost supraevaluate, cine le-a aprobat și care ar fi fost prejudiciul rezultat. În opinia sa, Ministerul Mediului dispune de instrumentele necesare pentru a răspunde acestor întrebări.
Avrămescu atrage atenția și asupra datei atribuirii contractului. Potrivit acestuia, contractul a fost atribuit la 30 decembrie 2025, într-o perioadă în care Diana Buzoianu se afla deja la conducerea Ministerului Mediului. Deputatul consideră că acest aspect ridică întrebarea de ce investiția nu a fost oprită sau verificată în acel moment.
„Pentru o clădire de 455 de metri pătraţi, evaluată la aproximativ 2,7 milioane de lei şi justificată de Romsilva inclusiv prin cerinţe de biosecuritate pentru o fazanerie cu o capacitate de până la 30.000 de păsări anual, ministrul a ales direct registrul „baronilor”, al „SPA-ului” şi al presupusului suprapreţ. Poate că investiţia este nejustificată sau prea scumpă. Tocmai de aceea Diana Buzoianu trebuie să arate calculele. Cât trebuia să coste? Care lucrări au fost supraevaluate? Cine le-a aprobat şi ce prejudiciu a rezultat? Ministerul are toate instrumentele necesare pentru a răspunde acestor întrebări. În plus, contractul a fost atribuit la 30 decembrie 2025, într-o perioadă în care Buzoianu se afla deja la conducerea instituţiei, ceea ce ridică şi întrebarea de ce problema nu a fost oprită sau verificată atunci”, subliniază Ştefăniţă Avrămescu

Critici privind criteriile aplicate cheltuielilor publice
În opinia deputatului AUR, există un contrast între modul în care este prezentată investiția Romsilva și proiectele gestionate de Ministerul Mediului. Avrămescu susține că o investiție de 2,7 milioane de lei realizată de o structură subordonată ajunge să fie prezentată drept un motiv de indignare publică, în timp ce proiectele de 19 milioane de lei și 49 de milioane de lei ale ministerului sunt prezentate prin prisma modernizării, educării publicului și protejării naturii.
„ O investiţie de 2,7 milioane de lei dintr-o structură subordonată devine subiect de indignare naţională, dar proiectele de 19 sau 49 de milioane de lei ale propriului minister sunt prezentate în limbajul generos al modernizării, educării publicului şi protejării naturii. Nu rezultă de aici că aceste proiecte sunt ilegale sau inutile. Rezultă însă că acelaşi criteriu trebuie aplicat tuturor. Dacă 2,7 milioane de lei trebuie întorşi pe toate părţile, atunci publicul merită aceeaşi explicaţie detaliată pentru cele peste 19 milioane destinate comunicării şi pentru milioanele destinate proiectului privind păsările. Altfel, lupta cu risipa începe să semene suspect de mult cu o selecţie a cheltuielilor care dau cel mai bine în faţa camerei”, a adăugat acesta.
Avrămescu cere documente și justificări
Ștefăniță Avrămescu susține că Ministerul Mediului nu ar trebui să fie folosit ca instrument de promovare a persoanei care îl conduce și că administrarea banului public trebuie să se bazeze pe explicații și documente.
Deputatul AUR consideră că, dacă Diana Buzoianu dorește să fie percepută drept ministrul care face ordine în sistem, același standard trebuie aplicat în primul rând propriei instituții.
În acest sens, Avrămescu îi solicită ministrului să facă publice justificările, costurile și rezultatele proiectelor finanțate de Ministerul Mediului și să prezinte documente care să arate unde a fost risipit banul public în proiectele pe care le critică.
„Un minister nu este contul de social media al celui care îl conduce, iar administrarea banului public nu se face prin episoade succesive de indignare. Diana Buzoianu vrea să fie percepută drept ministrul care face curăţenie în sistem; foarte bine, atunci standardul trebuie aplicat în primul rând propriei instituţii. Să publice justificările, costurile şi rezultatele proiectelor pe care le finanţează şi să demonstreze cu documente unde s-a risipit banul public în cele pe care le critică. Altfel, riscăm să avem mai puţină reformă decât ni se promite şi mult mai multă construcţie de imagine decât îşi poate permite România în acest moment”, a conchis deputatul AUR.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.