RO e-Transport, sancțiuni ANAF de 20.000 lei. Avocată: Sistemul produce amenzi și pentru cei fără intenție de fraudă

Sistemul RO e-Transport a fost creat pentru monitorizarea transporturilor de bunuri și combaterea evaziunii fiscale, însă în practică ajunge tot mai des să producă amenzi mari pentru contribuabili care nu au urmărit să fraudeze statul. O avocată din București atrage atenția că firme care au declarat corect achizițiile și au plătit taxele pot primi sancțiuni de 20.000 de lei doar pentru o problemă de interpretare legată de codul UIT.

Cum ajung firmele să fie amendate din cauza sistemului RO e-Transport, deși transportul era deja declarat

Un exemplu recent legat de sistemul RO e-Transport este cel al unei mici firme din România amendate de ANAF cu 20.000 de lei după ce a cumpărat o mașină dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Administratorul firmei a explicat că autoturismul a fost transportat legal, verificat și înmatriculat fără probleme, iar pentru intrarea în țară exista deja un cod UIT generat în sistemul e-Transport de către depozitarul și operatorul logistic care a preluat vehiculul la frontieră.

Totuși, după câteva luni, ANAF Antifraudă a constatat că beneficiarul final nu a depus separat, în nume propriu, o declarație în sistemul RO e-Transport și a aplicat amenda minimă prevăzută de lege pentru persoane juridice.

Avocata Alina Nica susține că exact aici apare problema.

Ea explică faptul că sistemul are scopul legitim de a combate evaziunea fiscală, însă, în loc să identifice fraude reale, produce sancțiuni pentru contribuabili care nu au prejudiciat statul și care au avut operațiuni complet transparente din punct de vedere fiscal.

„Sistemul RO e-Transport, instituit prin OUG nr. 41/2022 și extins prin OUG nr. 115/2023, are un scop pe care nimeni nu îl contestă serios: să monitorizeze transporturile de bunuri și să combată evaziunea fiscală.

Problema pe care o văd nu este legată de sistemul în sine, ci de modul în care obligațiile de declarare au fost construite și cum sunt aplicate sancțiunile, pentru că, de la o vreme, în loc să prindă fraudatori, sistemul produce amenzi pentru contribuabili care nu au intenții de fraudă și nu prejudiciază în niciun fel”, spune aceasta pentru startupcafe.ro.

Ce este codul UIT și de ce apare conflictul de interpretare

Potrivit OUG nr. 41/2022, codul UIT este codul unic generat de sistemul RO e-Transport prin care se identifică datele aferente unei partide de bunuri.

Legea definește partida de bunuri ca un ansamblu cu un singur loc de încărcare, un singur loc de descărcare, un singur utilizator obligat să declare și un singur destinatar final.

Alina Nica arată că logica reglementării pare simplă: o partidă, un singur cod.

Problema apare atunci când ANAF interpretează obligațiile mai multor participanți din lanțul logistic ca fiind cumulative și cere declarații separate pentru aceeași operațiune, chiar dacă transportul este deja identificat în sistem printr-un cod UIT existent.

Avocata susține că această abordare poate intra în contradicție chiar cu definiția legală a codului UIT și cu scopul declarat al sistemului.

Dacă toate datele există deja în sistem și sunt vizibile pentru autorități, obligarea unei firme să depună încă o declarație nu mai aduce informații noi și transformă controlul fiscal într-o sancționare pentru o formalitate.

Ce argumente de apărare pot fi folosite în instanță

Potrivit analizei juridice, apărarea într-un astfel de dosar se poate construi pe trei direcții principale: prescripția, proporționalitatea și individualizarea sancțiunii.

Termenul de prescripție este scurt, iar în unele cazuri acesta poate duce direct la anularea sancțiunii.

Un alt argument important este proporționalitatea. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene arată că sancțiunile fiscale nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru prevenirea evaziunii și colectarea corectă a taxelor.

Avocata amintește cauza Salomie și Oltean, unde CJUE a stabilit că instanțele trebuie să verifice dacă sancțiunea aplicată respectă acest principiu.

De asemenea, în cauza Grupa Warzywna, Curtea a considerat disproporționată o sancțiune automată aplicată indiferent de eroare sau de existența fraudei.

În România există deja prime soluții favorabile contribuabililor. Judecătoria Câmpina și Judecătoria Marghita au înlocuit în 2025 amenzile aplicate de ANAF cu avertismente, reținând că nu exista un prejudiciu fiscal real și că achizițiile fuseseră declarate corect.

„Primele soluții pronunțate în spețe similare par să meargă în această direcție. În 2025, Judecătoria Câmpina (2025) și Judecătoria Marghita (2025) au admis în parte plângeri contravenționale formulate împotriva unor procese-verbale ANAF emise în temeiul OUG nr. 41/2022 și au înlocuit amenzile cu avertismentul”, afirmă Alina Nica, în analiza sa.

Termenul de contestare este foarte scurt

Pentru firmele care primesc un astfel de proces-verbal, timpul de reacție este limitat.

Plângerea contravențională trebuie formulată în maximum 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, iar depășirea acestui termen poate închide aproape complet posibilitatea de apărare.

Avocata subliniază că fiecare caz trebuie analizat individual, deoarece strategia diferă în funcție de documente, de data faptei și de modul concret în care a fost realizată operațiunea.

În paralel, aceasta consideră că soluția reală ar fi clarificarea expresă a legislației, astfel încât obligațiile de declarare să nu mai producă amenzi pentru firme care au acționat cu bună-credință și pentru situații în care statul avea deja toate informațiile necesare în propriul sistem.