Salariile profesorilor în 2026. Bogdan Glăvan: „S-a ales praful. România este o țară defectă, un stat eșuat”

O analiză publicată de profesorul universitar de economie Bogdan Glăvan arată că salariile profesorilor au revenit la un nivel modest, după creșterile obținute în urma grevei din 2023. Potrivit datelor INS invocate, câștigul salarial din învățământ a pierdut din avantajul față de media națională, iar puterea de cumpărare a stagnat în ultimii cinci ani, în pofida creșterii economice.

Salariile profesorilor. Prof. Bogdan Glăvan: Raportat la câștigul salarial mediu din România, am ajuns mai prost ca în noiembrie 2020

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, readuce în atenție situația veniturilor din învățământ, susținând că, în ciuda majorărilor anunțate în ultimii ani, profesorii au ajuns din nou într-o poziție dezavantajată din punct de vedere salarial.

Analiza sa pornește de la datele Institutului Național de Statistică (INS) și vizează nu salariul de bază, ci câștigul salarial mediu, adică suma efectivă încasată de cadrele didactice, în funcție de volumul de muncă prestat.

Potrivit economistului, după creșterile accelerate obținute în urma grevei din 2023, veniturile din educație au intrat într-o perioadă de îngheț. Această stagnare a făcut ca avantajul temporar față de câștigul salarial mediu pe economie să se estompeze rapid, readucând profesorii într-o poziție relativ inferioară.

El arată că datele oficiale indică o revenire a raportului dintre salariile din învățământ și media națională la niveluri chiar mai slabe decât cele din urmă cu câțiva ani.

Raportul cu salariul mediu pe economie este în regres

Bogdan Glăvan precizează că, în noiembrie 2025, câștigul salarial mediu din învățământ era mai mic în raport cu media națională decât în noiembrie 2020.

Dacă la acel moment profesorii câștigau cu aproximativ 8% peste media salariatului român, în prezent diferența s-a redus la circa 4%. În opinia sa, această evoluție confirmă faptul că majorările obținute în urma protestelor au avut un efect limitat și temporar.

Profesorul subliniază că problema nu este doar una de poziționare relativă, ci și de putere de cumpărare. Deși salariul real a cunoscut creșteri în 2023 și 2024, anul 2025 a adus o scădere, tendință care continuă și în prezent, afirmă Bogdan Glăvan.

Ca urmare, în termeni reali, câștigul salarial din învățământ era în noiembrie 2025 cu doar 2% mai mare decât în noiembrie 2020, o evoluție pe care o califică drept aproape o stagnare pe termen de cinci ani.

Creștere economică fără beneficii reale pentru profesori

În analiza sa, Bogdan Glăvan pune această situație în contrast cu evoluția economiei românești. El amintește că produsul intern brut real a crescut cu aproximativ 15% în perioada 2021–2025, însă această creștere nu s-a reflectat proporțional în veniturile reale ale majorității salariaților.

În cazul profesorilor, diferența dintre dinamica PIB-ului și cea a puterii de cumpărare este, în opinia sa, o dovadă a unei creșteri economice neincluzive.

Profesorul de economie susține că acest tip de dezvoltare se bazează pe practici pe care le consideră extractive, precum diverse scheme de subvenționare sau programe de lucrări publice, care avantajează grupuri restrânse, fără a aduce beneficii consistente angajaților din sectoare-cheie, precum educația.

Revenind la perspectivele imediate, el estimează că, până în vară, venitul real al profesorilor ar putea scădea în continuare, pe fondul creșterii constante a prețurilor, apropiindu-se de nivelurile din 2021.

În termeni nominali, Bogdan Glăvan anticipează că, spre finalul anului, profesorii ar putea ajunge să câștige la fel sau chiar mai puțin decât salariatul mediu din România. În opinia sa, fără meritocrație, concurență reală și salarii suficient de atractive pentru a aduce oameni bine pregătiți în sistem, educația va rămâne o prioritate doar declarativă, nu una concretă.

Postarea integrală a profesorului Glăvan

„CE S-A ALES DE SALARIILE PROFESORILOR

Pe scurt, praful. În 2024 am scris că „salariile profesorilor vor fi ce-au fost și chiar mai mici decât atât.” Hai că ușor-ușor îmi iese și această predicție, ca multe altele.

Ce arată datele INS despre câștigul salarial mediu – atenție, câștigul salarial, nu salariul de bază – adică despre suma cu care pleacă profesorul în buzunar în funcție de cât muncește? Statistica ne spune că veniturile din invățământ au revenit unde erau, adică profesorii au fost puși la locul lor. Sau la colțul lor. După ce veniturile lor au crescut accelerat în urma grevei din 2023, depășind dinamica câștigului salarial mediu pe economie, ele au înghețat ulterior, ceea ce a restabilit poziția socială a profesorilor.

Ca să fiu mai precis, câștigul salarial mediu din învățământ a ajuns în prezent (noiembrie 2025) chiar mai mic în raport cu câștigul salarial mediu din România decât era în noiembrie 2020. La vremea respectivă, profesorii câștigau cu 8% mai mult decât media salariatului român; acum câștigă doar cu 4% mai mult.

Evident, constatăm și erodarea puterii de cumpărare. Salariul real a crescut în 2023 și 2024, dar a scăzut în 2025 și continuă să scadă în prezent. Ca putere de cumpărare, câștigul salarial din învățământ a fost în noiembrie 2025 cu 2% mai mare decât în noiembrie 2020. Doar cu 2% mai mare.

O ilustrare perfectă a creșterii economice pauperizante la care m-am referit din când în când. Fiindcă trebuie să amintesc că creșterea economică, creșterea PIB real a fost de 15% în perioada 2021-2025. Însă după cum se vede venitul mediu net REAL a crescut doar cu 2%.

Mai simplu spus, 5 ani de stagnare. Creșterea economică nu se reflectă nici pe de parte proporțional în creșterea puterii de cumpărare a majorității salariaților din România deoarece nu este o creștere incluzivă, ci se bazează pe practici extractive, pe măsuri de „lansare” și „relansare”, adică pe diferite scheme de îmbogățit băieții deștepți, de la subvenții pentru mașini electrice (prin care eu, iobag în România, am îmbogățit China și Dacia-Renault) până la programe de lucrări publice inventate din pix.

Ca să revin la învățământ, probabil până la vară venitul real al profesorilor va mai scădea cu niște procente bune (prețurile cresc în fiecare lună), ceea ce le va coborî spre nivelul din 2021. În termeni nominali, cred că dacă vom reface graficul în noiembrie, vom descoperi că profesorii vor câștiga probabil la fel sau poate chiar mai puțin decât salariatul mediu din România. Și uite așa ne tot furăm căciula, tot o ținem în măriri și înghețări, în greve și armistiții. Zbucium cât cuprinde, progres zero.

Progresul este zero deoarece România este o țară defectă, un stat eșuat, am explicat un pic anterior, nu mai detaliez acum. Ar trebui să avem meritocrație în educație, ar trebui să vedem șuturi în fund pentru plagiatorii neamului, fiindcă dacă nu le dăm un șut în fund ei ajung să facă legile și să chinuie poporul.

Ar trebui să avem concurență, nu slujbe pe viață. Și ar trebui să avem salarii mai mari care să atragă oamenii buni, nu ciurucurile. Ar trebui ca educația să reprezinte o prioritate, dar asta este o Fata Morgana”, a scris Bogdan Glăvan pe pagina sa de Facebook.