SAFE II: miza reală din spatele finanțării apărării europene: decizia care va rescrie bugetele

Factorii de decizie din UE analizează o a doua versiune a instrumentului de finanțare a apărării SAFE II, în timp ce statele de pe flancul estic cer granturi în locul împrumuturilor. În 2025, Bruxelles-ul a lansat primul program comun de împrumuturi pentru apărare. La doar un an distanță, discuțiile se concentrează pe trecerea de la împrumuturi la granturi, în condițiile în care mai multe întrebări rămân nerezolvate.

SAFE II: noul plan UE pentru finanțarea apărării

SAFE permite țărilor UE să contracteze împrumuturi cu dobândă redusă pentru cheltuielile de apărare, ocolind regulile fiscale obișnuite prin clauza derogatorie națională. Programul funcționează de aproximativ un an, iar amenințările hibride recente pe flancul estic, inclusiv incursiunile cu drone, au accelerat acceptarea acestuia. Între timp, factorii de decizie trebuie să decidă pașii următori.

Cea mai dificilă întrebare politică nu este dacă reforma SAFE este necesară, ci cum va fi implementată. „SAFE II este o situație dificilă. Când spunem SAFE II, toată lumea se gândește doar la împrumuturi, dar țările care au luat deja aceste împrumuturi, în special pe flancul estic, spun: Nu mai vrem împrumuturi. Vrem granturi”, a declarat un oficial al Comisiei pentru Euronews, sub protecția anonimatului.

Statele membre care doresc să își crească cheltuielile pentru apărare au atins deja limitele prevăzute de regulile fiscale ale UE, chiar și cu flexibilitatea clauzei derogatorii. Estonia și Letonia nu au putut contracta împrumuturi suplimentare în SAFE I, iar obstacolele pentru o versiune reînnoită a instrumentului persistă.

SAFE I și cererea crescută pentru finanțare

Interesul pentru finanțare suplimentară rămâne ridicat, pe măsură ce cheltuielile pentru apărare cresc rapid. Primele sondaje ale Comisiei în rândul statelor membre indicau o disponibilitate de împrumuturi de până la 188 de miliarde de euro, peste suma inițială de 150 de miliarde. Prioritatea imediată este de a stabili ce fonduri rămân necheltuite din primul val de împrumuturi SAFE, după ajustările Italiei și României.

Estimările variază între 8 și 18 miliarde de euro, cifra finală urmând să fie cunoscută după ce toate statele participante finalizează acordurile de împrumut, estimate pentru această vară. Se așteaptă ca Polonia și Lituania să depună o a doua rundă de cereri de finanțare, iar rezultatele SAFE I vor influența discuțiile despre SAFE II.

În ultimele săptămâni, statele est-europene au fost afectate de incursiuni cu drone suspectate a fi de origine ucraineană, sprijinite de bruiajul GPS rusesc. Perturbările au avut consecințe politice: guvernul Letoniei a căzut, iar în Lituania președintele și prim-ministrul s-au adăpostit în urma unei intruziuni aeriene.

Oficialii UE avertizează că țările de pe flancul estic trebuie să demonstreze utilizarea eficientă a fondurilor SAFE I înainte de a discuta împrumuturi suplimentare sau granturi. Aceasta subliniază presiunea politică care însoțește orice extindere a programului.

Industria europeană de apărare și tehnologia militară

SAFE nu urmărește completarea directă a capacităților militare, ci sprijinirea industriei europene de apărare, care depinde de exporturi pentru a crește. „Statele membre nu vor să li se spună cum să își cheltuiască bugetul de apărare”, a explicat un oficial al Comisiei, menționând că sprijinul industriei interne este o prerogativă națională. Abordarea națională riscă însă să fragmenteze piața și să limiteze dezvoltarea capabilităților integrate, mai ales în domeniul dronelor și contra-dronelor.

„Vom vedea impactul real al interoperabilității abia peste doi ani. Comenzile vor începe să sosească anul acesta. Atunci vom vedea dacă există suficientă coordonare, dar niciodată nu este suficientă”, a adăugat primul oficial al Comisiei.

Industria europeană se confruntă cu dificultăți în a ține pasul cu inovațiile ucrainene pe câmpul de luptă. „La un moment dat, ucrainenii vor putea produce tot ce au nevoie, inclusiv rachete balistice. Investesc mult. În cele din urmă, europenii vor fi cei care vor cumpăra de la industria de apărare a Ucrainei”, a declarat același oficial.

SAFE și colaborarea cu Ucraina au devenit astfel un test pentru integrarea tehnologiilor de vârf în producția europeană. În același timp, unele capitale se tem că acest parteneriat ar putea favoriza companiile ucrainene în detrimentul actorilor naționali.

Perspective strategice și scenarii viitoare

Pe măsură ce se analizează SAFE II, oficialii UE trebuie să ia în considerare scenariile strategice în care cheltuielile pentru apărare vor fi necesare. Dezangajarea treptată a SUA, schimbările din câmpul de luptă din Ucraina și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz adaugă incertitudine în planificarea europeană.

Pentru multe capitale, reducerea angajamentului american în securitatea europeană este o preocupare majoră, atât în privința forțelor convenționale, cât și a infrastructurii strategice. Comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a estimat că înlocuirea activelor militare americane în Europa ar putea costa UE până la 500 de miliarde de euro.

„Trebuie să începem să ne gândim la cum să stimulăm statele membre să își dezvolte capacitățile de facilitare strategică”, a explicat oficialul Comisiei, subliniind dificultatea de a concepe un instrument financiar adaptat cererii incerte. „Pentru ce război ne pregătim? Cum arăta linia frontului în 2022 este foarte diferit de cum arată acum. Nu știm cum va arăta în 2030”, a concluzionat acesta.