Mediul de afaceri cere mobilizare generală. E nevoie de restructurarea administrației și prioritizarea PNRR, OECD și SAFE: „Reformele nu sunt opționale”

Reprezentanții mediului de afaceri trag un semnal de alarmă critic privind viitorul economic al României, solicitând clasei politice abandonarea tensiunilor electorale în favoarea reformelor structurale asumate. Într-un context marcat de deficite gemene și presiuni geopolitice, prioritizarea investițiilor din PNRR și aderarea la OECD devin piloni nenegociabili pentru stabilitate. Sectorul privat cere predictibilitate și restructurarea administrației publice pentru a evita degradarea ratingului de țară și a asigura reziliența economică pe termen lung.

Reprezentanții mediului de afaceri solicită mobilizarea decidenților pentru implementarea reformelor strategice: „Reformele nu sunt opționale”

Mai multe organizații ale mediului de afaceri din România fac apel la mobilizarea întregului spectru decizional în jurul reformelor de care depind obiective strategice pentru prosperitatea economică a României.

După o perioadă electorală tensionată și prelungită, costisitoare pentru economie și pentru populație, România nu-și mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcție, de stabilizare, de restaurare a încrederii și credibilității.

„Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuității reformelor, turbulențele din mediul politic induc un risc ridicat de a eroda rezultatele ajustării deficitelor gemene generate de măsurile fiscal-bugetare adoptate în regim de urgență anul trecut”, se arată în mesajul transmis vineri, 24 aprilie 2026.

Restructurarea sectorului public devine esențială pentru corectarea dezechilibrelor structurale

După ce primul val de măsuri a vizat preponderent sectorul privat și populația, urmau să fie completate anul acesta de reforme și restructurări necesare în mediul public, în administrație și în companiile de stat, esențiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale.

Aceste reforme nu sunt opționale. Ele reprezintă criterii determinante în proiecte strategice de țară precum atragerea unei ponderi semnificative a fondurilor din PNRR, aderarea la OECD, finalizarea proiectelor pentru programul SAFE.

Alături de valorificarea acestor oportunități majore, unice, anul 2026 a fost anticipat cu așteptarea ca România să-și consolideze profilul economic și avantajele competitive, pentru a continua să atragă investiții, în special în sectoare strategice, relevante atât pentru piața internă, cât și în raport cu principalii parteneri economici.

În acest context, concentrarea politicilor publice pe reforme și investiții este esențială, inclusiv din perspectiva respectării planificării bugetare asumate.

Execuția bugetară depinde în mare măsură de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a îmbunătăți colectarea veniturilor, într-un cadru stabil și predictibil.

Tensiunile externe amplifică vulnerabilitățile interne și impun menținerea echilibrelor macroeconomice

În paralel, România trebuie să răspundă unui context extern complex, marcat de tensiuni geopolitice și volatilitate economică. Aceste presiuni externe amplifică vulnerabilitățile interne și necesită coordonare și un răspuns coerent, adecvat realităților economice și sociale.

Orice posibilă încetinire a activității economice pe fondul acestor crize suprapuse afectează direct capacitatea de a respecta țintele bugetare și de a menține echilibrele macroeconomice. Consecințele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de țară, evitat la limită și cu mari eforturi anul trecut, și prin presiuni suplimentare asupra mediului privat.

„Apelul mediului de afaceri este unul clar: prioritizarea stabilității, accelerarea reformelor și menținerea unui dialog constructiv între toate părțile implicate.

Deciziile din această perioadă vor avea un impact direct asupra traiectoriei economice a României pe termen mediu și lung”, se arată în finalul mesajului reprezentanților mediului de afaceri.

Organizațiile semnatare ale acestui mesaj sunt:

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România

BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească

CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA

CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România

CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România

HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România

NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România

RBL – Fundația Romanian Business Leaders