S-a modificat legea privind rovinieta și TollRO. Unde merg banii șoferilor: Este o aberație. O eroare

OUG 17/2026, adoptată de Guvern și publicată pe 13 martie în Monitorul Oficial, introduce o prevedere controversată privind finanțarea infrastructurii rutiere. Actul normativ obligă CNAIR să vireze 50% din veniturile din rovinietă și viitorul sistem TollRO către bugetul de stat, începând cu 1 septembrie 2026. Măsura a stârnit critici ferme din partea unor lideri politici din PSD, USR și PNL. Aceștia avertizează asupra impactului direct asupra întreținerii drumurilor și siguranței rutiere.

OUG 17/2026 redirecționează fonduri esențiale pentru infrastructura rutieră

Prevederea din OUG 17/2026 introduce o schimbare majoră în modul de utilizare a veniturilor generate din taxele de drum, afectând direct bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Potrivit documentului oficial, instituția va transfera lunar jumătate din sumele încasate din rovinietă și din sistemul TollRO într-un cont distinct al bugetului de stat, în termen de cinci zile lucrătoare de la încasare.

Măsura face parte dintr-o ordonanță elaborată de Ministerul Finanțelor și prezentată de Guvern drept un instrument de „simplificare și debirocratizare”. Cu toate acestea, includerea acestei prevederi într-un act normativ cu obiect larg a atras reacții critice din partea actorilor politici și din domeniul transporturilor.

În prezent, veniturile din rovinietă sunt utilizate în principal pentru întreținerea și operarea rețelei de drumuri naționale și autostrăzi. Rețeaua administrată de CNAIR depășește 18.000 de kilometri, incluzând aproximativ 1.500 km de autostrăzi și drumuri expres, ceea ce presupune costuri constante și ridicate pentru mentenanță și siguranță.

Aplicarea noii reguli începând cu toamna anului 2026 va reduce semnificativ resursele disponibile pentru aceste activități, în contextul în care rețeaua rutieră este în continuă extindere.

Critici din PSD, USR și PNL: impact asupra siguranței și finanțării drumurilor

Reacțiile la prevederile OUG 17/2026 au fost ferme și au venit din partea unor reprezentanți politici din mai multe partide, care contestă oportunitatea și efectele măsurii. Ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban (PSD), a declarat pentru G4Media că nu susține această decizie, subliniind importanța fondurilor respective pentru infrastructură.

„În niciun caz nu pot să fiu mulțumit de măsurile prevăzute în OUG 17/2026, care prevăd ca 50% din rovinietă și din TollRO să fie livrate la bugetul de stat. Pe lângă autostrăzile și drumurile expres aflate în execuție, trebuie să întreținem și sistemul național de drumuri, iar acești bani aveau această destinație”, a spus Șerban.

Oficialul a atras atenția asupra faptului că majoritatea traficului se desfășoară pe drumuri naționale, nu pe autostrăzi, ceea ce face esențială finanțarea lucrărilor de întreținere.

„Românii nu circulă doar pe autostrăzi sau drumuri expres, motiv pentru care calitatea drumurilor naționale este foarte importantă, atât pentru economie, cât și pentru siguranța traficului rutier”, a precizat acesta.

Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă (USR), a avut o reacție și mai dură, calificând măsura drept problematică inclusiv din punct de vedere legal și economic.

„Este o aberație. Taxele de drum sunt percepute pentru întreținerea și operarea rețelei de drumuri naționale și autostrăzi. Practic, rovinieta și viitoarea taxă pentru transportul greu devin un impozit mascat la bugetul de stat”, a declarat Drulă.

Acesta a susținut că prevederea contrazice obiectivele asumate prin PNRR și afectează autonomia financiară a CNAIR.

„Toată ideea reformei din PNRR a fost ca CNAIR, care întreține această rețea uriașă de 16.000 de kilometri de drumuri naționale și în curând 2.000 de kilometri de autostrăzi, să aibă resurse suficiente din veniturile proprii, astfel încât să nu mai fie nevoie de subvenție de la bugetul de stat. Acum distrugem această reformă, lăsând compania fără jumătate din venituri, printr-un articol introdus aberant într-o ordonanță care e despre altceva”.

Drulă a criticat și modul în care a fost adoptată măsura, sugerând lipsa de transparență și presiuni bugetare.

„O astfel de metodă de legiferare este inacceptabilă. Este pur și simplu o japcă. Denotă disperare în a mai petici în orice fel bugetul de stat. Vreau să cred că este vorba de oameni din Ministerul Finanțelor care i-au păcălit pe ministrul Nazare, dar și pe premierul Bolojan”.

Lucian Bode: A fost adoptată de Guvern fără consultarea celor din CNAIR

La rândul său, Lucian Bode (PNL), președintele Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaților, a atras atenția asupra lipsei de consultare și asupra efectelor financiare directe.

„Consultându-mă cu colegii din CNAIR pe acest subiect, am constatat că ordonanța a fost adoptată de Guvern fără consultarea celor din CNAIR, cei care sunt, până la urmă, direct vizați de această modificare”, a declarat Bode.

Acesta a detaliat structura actuală a cheltuielilor companiei și a subliniat că reducerea veniturilor va afecta direct întreținerea drumurilor.

„Din aceste venituri, aproximativ 57% merg către salarii, 8% reprezintă taxa pe stâlp, iar până la 15% sunt sume transferate către CNIR, conform legii. Diferența rămasă este utilizată pentru programul de întreținere a drumurilor naționale și a autostrăzilor.”

În condițiile în care veniturile estimate pentru 2026 ar putea ajunge la 3,5 miliarde de lei, aplicarea prevederii din OUG va reduce semnificativ fondurile disponibile.

„Dacă păstrăm structura procentuală a cheltuielilor din 2025 și adăugăm cei 50% care trebuie virați la bugetul de stat, rezultă un lucru simplu: numărul de kilometri de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi crește de la an la an, însă sumele alocate pentru întreținere și deszăpezire vor scădea. Este o eroare”, a spus Bode.

În opinia sa, diminuarea acestor resurse poate avea consecințe directe asupra siguranței rutiere.

„Reducerea acestor resurse se poate traduce în riscuri de accidente și într-o scădere a siguranței în trafic”, a avertizat acesta.

Bode a subliniat necesitatea unui dialog instituțional înainte de intrarea în vigoare a măsurii.

„Este necesar un dialog între emitentul ordonanței, Ministerul Finanțelor, și beneficiarul direct, CNAIR, cu toate cifrele pe masă, pentru a preveni aceste riscuri și pentru a răspunde în același timp nevoii Ministerului Finanțelor de a crește veniturile bugetare.

Însă acest lucru nu trebuie realizat prin expunerea participanților la trafic unor riscuri suplimentare”, a adăugat acesta.