România, cu spatele la zid în fața Comisiei Europene din cauza promisiunilor neîndeplinite
Vicepremierul Tanczos Barna a spus că România a ajuns „cu spatele la zid” în fața Comisiei Europene din cauza întârzierilor repetate în aplicarea măsurilor pentru consolidarea fiscală. El a explicat că Bruxelles-ul a dat un ultim avertisment, de genul „acum sau niciodată”, după ani în care guvernele de la București promiteau reforme și reducerea deficitului, dar nu le puneau în practică.
Tanczos Barna a recunoscut că, deși veniturile la buget au crescut cu peste 12%, cheltuielile continuă să crească, iar reformele importante nu s-au făcut încă. El a criticat situația din companiile de stat, unde unii directori și-au mărit salariile în plină criză, și a spus că este nevoie de „mai multă administrație și mai puțin zgomot politic”, pentru că economia resimte negativ incertitudinea și lipsa de decizii clare.
Întrebat la Digi24 despre măsurile luate până acum, vicepremierul a spus că ele „nu au fost luate degeaba” și că, fără ele, „ar fi fost mai rău”. El a recunoscut că guvernul a întins lucrurile prea mult și a promis de prea multe ori Comisiei Europene că va face reformele, dar nu le-a făcut. Consolidarea fiscală ar fi trebuit începută încă de anul trecut, cel târziu în toamnă.
Tanczos Barna a explicat că inițial s-a amânat pentru că erau alegeri în decembrie, apoi s-a promis că va fi făcută în ianuarie, dar nu s-a făcut din nou din cauza alegerilor din mai. În cele din urmă, măsurile s-au aplicat abia în iulie. El a spus că acum Comisia Europeană a dat un semnal clar: „acum sau niciodată” – trebuie să se aplice consolidarea fiscală acum, altfel există riscul de suspendare a fondurilor europene.
„S-a cam întins coarda prea mult și am promis de prea multe ori Comisiei Europene că facem și n-am făcut. Consolidarea fiscală trebuia începută anul trecut, cel târziu în octombrie-noiembrie. Am zis că avem alegeri în decembrie și să ne lase în pace. Au zis cei care au fost atunci să ne lase un pic Comisia în pace, că pe cuvântul nostru de pionier, o să facem în ianuarie.
Am anulat alegerile, n-am mai făcut în ianuarie, pentru că am zis că avem alegeri în mai. Ar fi trebuit să facem în mai, n-am mai făcut în mai, am făcut în iulie. Deci Comisia a spus acum ori niciodată, veniți cu consolidarea fiscală acum sau vă punem în vedere suspendarea fondurilor europene.
Acolo discuțiile au fost foarte serioase și eram cu spatele la zid și eu, ca ministru al finanțelor, în momentele respective, când discutam cu Comisia. De foarte multe ori am fost cu spatele la zid, pentru că ei n-au uitat istoria noastră de ani de zile, când am zis că n-o să avem deficit de nouă, o să avem șase și am avut 9,3, și o să avem șapte și am avut opt virgulă nu știu cât.
Veniturile au crescut cu 12%, dar cheltuielile au crescut și ele. Am scăpat de acest pericol momentan, dar elementele structurale nu s-au schimbat. Noi nu avem reforme serioase făcute încă, în afară de sistemul de învățământ și un pic pe sănătate”, a explicat Tanczos Barna.
Veniturile sunt în creștere în sănătate și reforme în educație, dar există probleme mari în administrație și în companiile de stat
Vicepremierul a recunoscut că România a fost „cu spatele la zid” în negocierile cu Bruxelles-ul din cauza istoricului de promisiuni neîndeplinite. El a explicat că discuțiile au fost foarte serioase și că, în calitate de ministru al finanțelor, a simțit presiunea Comisiei, care nu a uitat promisiunile guvernelor anterioare: se spunea că deficitul nu va depăși anumite valori, dar de fapt acestea au fost depășite de fiecare dată.
Vicepremierul a menționat că veniturile la buget au crescut cu 12%, însă cheltuielile au crescut și ele. Deși pericolul major a fost evitat deocamdată, reformele structurale importante nu s-au făcut. România nu are încă reforme serioase, cu excepția unor schimbări în sistemul de învățământ și parțial în sănătate.
„În sistemul de învățământ domnul David a explicat de foarte multe ori de ce a fost nevoie de acele schimbări, dar noi trebuie să mergem mai departe cu administrația locală, administrația centrală, companiile de stat. Și astăzi le-a reproșat domnul prim-ministru companiilor de stat din Ministerul Transporturilor, de exemplu, că acei directori și-au majorat, chiar și-au dublat salariile într-o perioadă de criză, când toată lumea a încercat să strângă cureaua”, a spus vicepremierul.
Directori din companii de stat și-au dublat salariile în plină criză
Vicepremierul a precizat că în sănătate s-au obținut venituri suplimentare, iar în educație au început reforme, însă problemele mari rămân în administrația publică și în companiile de stat. El a explicat că, deși în învățământ au fost făcute schimbări necesare, trebuie să continue reformele și în administrația locală, centrală și în companiile de stat.
Acesta a menționat că prim-ministrul le-a reproșat recent companiilor din Ministerul Transporturilor că unii directori și-au majorat salariile, chiar le-au dublat, în plină criză, când toată lumea încerca să reducă cheltuielile.
„Veniturile au crescut cu peste 12%, dar au crescut într-adevăr și cheltuielile. În condițiile unei creșteri economice de 0,5% și în condițiile în care la începutul anului am avut eliminate cele trei excepții la impozitul pe salarii – IT, agricultură și construcții – 12% creștere pe venituri este o creștere bună din punctul meu de vedere. Problema este că n-am reușit să reducem cheltuielile”, a precizat vicepremierul.
Bugetul pentru 2026 este în pericol. Venituri cresc, dar cheltuielile nu scad
Tanczos Barna a precizat că veniturile la buget au crescut semnificativ, peste 12%, însă problema rămâne că nu au fost reduse cheltuielile. El a explicat că, în condițiile unei creșteri economice de 0,5% și eliminării la începutul anului a unor excepții la impozitul pe salarii pentru IT, agricultură și construcții, această creștere a veniturilor este una bună, dar cheltuielile au continuat să crească.
Demnitarul a avertizat că, dacă nu se iau rapid decizii concrete, bugetul pentru 2026 va fi construit tot pe aceleași cheltuieli mari. El a spus că nu mai este timp să se facă legi care să reducă cheltuielile, să se facă reduceri de personal sau comasări de instituții, pentru că aceste subiecte au devenit prea politice.
Vicepremierul a subliniat că România are nevoie de stabilitate și decizii administrative clare, nu de confruntări politice. El a precizat că trebuie să se revină la decizii administrative regulate, cu mai multă administrație și mai puțin „zgomot politic”, pentru că economia resimte negativ incertitudinea. Tánczos a concluzionat că este nevoie de stabilitate și certitudinea că guvernul va continua să funcționeze pe aceeași formulă pentru următorii ani.
„Nu mai avem timp să facem legi care să presupună cheltuieli mai mici. Nu facem reducere de personal, nu facem reduceri și comasări de instituții. De câteva săptămâni bune nu mai vorbește nimeni de comasări de instituții, că este prea mult zgomot politic. România are nevoie de stabilitate și de decizii administrative, nu de confruntări politice.
Trebuie să revenim la masa deciziilor curente administrative – mai multă administrație, mai puțin zgomot politic – ca să putem avansa. Economia percepe tot timpul în mod negativ incertitudinea. Noi am avea nevoie de stabilitate, certitudinea că vom guverna încă doi ani și jumătate sau un an și jumătate în această formulă”, a concluzionat vicepremierul.
