Deficitele contează enorm și va urma o criză financiară

Mai exact, Cooperman a opinat că datoria națională a SUA împinge țara către o criză financiară masivă. De altfel, el a criticat schimbarea bruscă a politicii monetare a Rezervei Federale și a subliniat punctul de vedere al piețelor supraevaluate, sugerând că ar putea fi vorba de o criză profundă.

CEO-ul firmei de consultanță în investiții Omega Family Office a spus că guvernul american nu a făcut mare lucru după anul 2010, când Comisia Națională pentru Responsabilitate Fiscală și Reformă (NCFRR), formată sub președintele Barack Obama, a elaborat strategii pe termen lung pentru combaterea datoriei, potrivit Finbold.

După cum a explicat Cooperman: „Cred că avem un sistem de conducere în această țară care a evoluat către o criză de conducere. Deficitele contează enorm și cred că ne îndreptăm către o criză financiară. Avem un deficit foarte mare.”

Critici aduse Fed

Mai mult, investitorul miliardar a criticat banca centrală a țării, declarând că nu poate să-i acorde decât o „notă mică” pe baza a cât de brusc și-a schimbat abordarea, adică de la menținerea ratelor dobânzilor „aproape de zero, timp de zece ani” la creșterea bruscă a acestora, cu peste 500 de puncte de bază,” în doar 12 luni.”

„Acum toți vorbesc tot mai des despre reducerea ratelor, dar Fed este mult prea restrictivă. Nu există niciun semn că, pe baza economiei și a pieței, că Fed este restrictivă”.

În opinia lui Cooperman, acest lucru a contribuit la un val interminabil de speculații care au condus bursa de valori la maximele istorice (ATH).

Și nu este singurul care crede că o criză financiară bate la ușă. Renumitul analist american geopolitic Gerald Celente a avertizat recent despre potențialele ramificații ale intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, în urma confruntării directe dintre Israel și Iran.

De ce politica Fed privind s-ar putea să nu fie un lucru atât de rău

Greu de spus dacă decizia Fed de a majora ratele dobânzilor are un impact substanțial negativ asupra economiei. Și ce se întâmplă dacă factorii de decizie politică vor menține ratele acolo unde sunt acum fără a le reduce în 2024?

Este o întrebare care, în ciuda condițiilor actuale, cutremură Wall Street, potrivit CNBC.

„Când ratele încep să crească, trebuie să existe o ajustare”, a declarat Quincy Krosby, strateg șef global la LPL Financial. „Calculul s-a schimbat. Deci întrebarea este, vom avea probleme dacă ratele rămân mai mari pentru mai mult timp?”

Inflația în SUA s-a dovedit mai încăpățânată decât se așteptau unii, oscilând în jurul valorii de 3% în comparație cu ținta de 2% a Rezervei Federale.

Declarațiile recente ale șefului Fed, Jerome Powell, și ale altor factori de decizie politică, au consolidat ideea că reducerile ratelor nu vor avea loc în următoarele câteva luni. Ba chiar s-a vorbit chiar despre potențialul unei creșteri sau două suplimentare, dacă inflația nu se atenuează.

Comentariile lui Powell au generat noi întrebări legate de momentul exact în care va avea loc relaxarea politicii monetare și ce va face banca centrală, efectele asupra piețelor financiare și asupra economiei, în general, urmând să se vadă.

Ratele mai mari pot fi un semn bun

Istoria spune povești diferite despre consecințele politicii Fed privind dobânzile, atât pentru piețe, cât și pentru economie.

Ratele mai mari sunt, în general, un lucru bun, atâta timp cât sunt asociate cu creșterea. Ultima perioadă în care nu s-a întâmplat așa a fost atunci când fostul șef Fed, Paul Volcker, a sugrumat inflația cu creșteri agresive care, în cele din urmă, au îndreptat economia spre recesiune.

Există puține precedente ca Fed să reducă ratele în perioadele de creștere puternică, cum ar fi cea actuală. PIB-ul urmează să crească cu un ritm anualizat de 2,4% în primul trimestru al anului 2024, ceea ce ar marca al șaptelea trimestru consecutiv de creștere. Cifrele preliminare ale PIB-ului din primul trimestru urmează să fie raportate săptămâna viitoare.