Documente militare ruse indică un plan de distrugere a orașului Herson
Postul ucrainean Canal 24 relatează că a intrat în posesia unui ordin de luptă interceptat de grupul de hackeri Divizia 256 Asalt Cibernetic. Documentul ar proveni din corespondența de serviciu a maiorului rus Aleksei Iațenko, ofițer în Regimentul 331 Parașutiști din cadrul Diviziei 98 Aeropurtate.
Conform acestor documente, planul ar viza nu doar distrugerea orașului Herson, ci declanșarea unei catastrofe ecologice cu efecte regionale. Poluarea rezultată ar urma să afecteze mai ales România, Bulgaria și Turcia, în timp ce teritoriile rusești și Crimeea ocupată ar fi ocolite de consecințe.
Canal 24 arată că Divizia 98 Aeropurtată a fost implicată anterior în luptele din Donbas, inclusiv în bătălia pentru Bahmut, unde orașul a fost distrus aproape complet. La începutul toamnei anului 2025, Regimentul 331 ar fi fost transferat în regiunea Herson, potrivit analiștilor Institutului pentru Studiul Războiului.
Documentele indică intenția de a traversa Niprul și de a ataca micro-districtul Korabel, situat într-o zonă rezidențială cunoscută drept Insula Carantinei. Simultan, planul ar prevedea intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și a instalațiilor de tratare a apei, folosind drone și rachete.
Obiectivul rușilor ar fi transformarea orașului Herson într-un spațiu nelocuibil
Analiștii ISW consideră că Rusia nu dispune de suficiente forțe pentru a captura Herson. În schimb, obiectivul ar fi transformarea orașului într-un spațiu nelocuibil, prin distrugerea infrastructurii critice.
După distrugerea centralei hidroelectrice de la Kahovka, sistemele de energie și apă din Herson funcționează deja la limită. Potrivit unui studiu realizat de cercetătoarea Svitlana Skok, apele uzate netratate depășesc valorile maxime admise pentru mai mulți poluanți, iar apa Niprului este clasificată drept extrem de murdară în zona afectată.
Distrugerea centralei termice și a rețelelor energetice ar opri rapid alimentarea stațiilor de pompare, ceea ce ar duce la sistarea alimentării cu apă potabilă și la revărsarea apelor uzate în câteva ore. Stația de epurare Komîșani, cu o capacitate de 250.000 de metri cubi pe zi, ar putea deversa direct apele uzate în Nipru.
Impactul ar putea fi resimțit în Marea Neagră și România
Poluarea ar ajunge în estuarul Nipru-Bug și apoi în Marea Neagră, afectând un ecosistem de peste 800 de kilometri pătrați. Canal 24 menționează riscul distrugerii zonelor de reproducere a peștilor, al colapsului biofiltrelor naturale și al contaminării sedimentelor cu metale grele.
Un risc major îl reprezintă dezvoltarea accelerată a algelor toxice și a cianobacteriilor, care eliberează substanțe periculoase pentru sănătate. În acest context, apele contaminate ar putea fi transportate de curenți spre coastele României, Bulgariei și Turciei.
Pentru România, consecințele ar include poluarea zonei maritime din apropierea Deltei Dunării, afectarea pescuitului și acvaculturii, contaminarea fructelor de mare și pierderi semnificative în turism.
Jurnaliștii ucraineni subliniază că singura modalitate de a preveni un astfel de scenariu este oprirea acțiunilor militare înainte de producerea unor pagube ireversibile.
