Românul Dragos Sprînceană, un milionar cu picioare de lut, și-a găsit drum spre Mar-a-Lago. Dan Andronic: Manual perfect de manipulare a sistemului

O investigație despre ascensiunea controversată a omului de afaceri Dragoș Sprînceană scoate la iveală o combinație de datorii uriașe, sancțiuni federale neplătite și acces surprinzător în cercurile de putere din Statele Unite. De la afaceri în transporturi marcate de accidente grave până la întâlniri cu oficiali influenți, cazul ridică întrebări serioase despre influență, responsabilitate și imagine publică, atrage atenția jurnalistul Dan Andronic.

Ascensiunea controversată a lui Dragoș Sprînceană în cercurile de putere din SUA

Povestea spectaculoasă și controversată a omului de afaceri român Dragoș Sprînceană, care a trecut de la un imperiu al transporturilor construit pe nereguli la întâlniri discrete cu figuri-cheie din administrația americană, a fost analizată de jurnalistul Dan Andronic.

Conform informațiilor publicate de un important site american specializat în logistică, FreightWaves, Sprînceană ar fi acumulat datorii de peste un milion de dolari, în timp ce își consolida prezența în cercuri exclusiviste de putere.

Investigația preluată de EVZ.ro scoate la lumină detalii despre datorii uriașe, sancțiuni federale neplătite și încercări de a câștiga influență politică în Statele Unite.

Dan Andronic descrie modul în care omul de afaceri a reușit să intre în clubul select Mar-a-Lago, asociat cu mediile apropiate fostului președinte american Donald Trump. În același timp, autoritățile federale ar fi încercat să recupereze amenzi aproape de un milion de dolari, iar firmele sale de transport ar fi fost implicate într-un număr semnificativ de accidente rutiere grave.

În investigația citată se arată că Sprînceană ar fi folosit resursele financiare pe care le datora statului american și partenerilor de afaceri pentru a-și asigura accesul în mediile de influență din Washington. În acest context, se prezintă ipoteza potrivit căreia omul de afaceri ar fi încercat să devină un canal neoficial de comunicare între anumite cercuri politice de la București și administrația republicană din SUA.

Imperiul transporturilor și bilanțul accidentelor

Potrivit unei investigații realizate de jurnalistul american Rob Carpenter, Sprînceană ar fi construit un grup de firme cu o flotă de aproximativ 350 de camioane, însă activitatea acestora ar fi fost marcată de numeroase probleme privind siguranța. Datele oficiale ar indica peste 150 de accidente, zeci de răniți și cel puțin zece persoane decedate în incidente asociate companiilor sale.

În loc să achite sancțiunile federale, estimate la aproape 890.000 de dolari, omul de afaceri ar fi recurs la reorganizări repetate ale firmelor, înființând noi entități corporative pentru a continua activitatea. În unele cazuri, susține sursa citată, ar fi fost folosite persoane interpuse, inclusiv un agent înregistrat decedat, pentru a evita responsabilitatea juridică. În paralel, în timp ce procesele și sancțiunile se acumulau, Sprînceană și-ar fi orientat atenția către scena politică americană, încercând să-și construiască o nouă imagine publică.

Dan Andronic evidențiază contrastul dintre situația juridică a firmelor lui Dragoș Sprînceană și aparițiile în contexte exclusiviste, unde omul de afaceri ar fi încercat să se prezinte drept un intermediar influent între diferite centre de putere.

Cina de la Mar-a-Lago din noiembrie 2025, alături de oficiali de rang înalt din structurile de securitate ale SUA

Un episod care a atras atenția presei americane ar fi avut loc în noiembrie 2025, când Sprînceană a publicat o fotografie de la o cină desfășurată la Mar-a-Lago, în compania unor oficiali de rang înalt din structurile de securitate ale Statelor Unite. Imaginea a stârnit reacții puternice în mediile politice și administrative, fiind ridicate întrebări privind modul în care un om de afaceri investigat pentru nereguli ar fi reușit să ajungă în astfel de cercuri.

De asemenea, investigația susține că Sprînceană ar fi fost prezent în apropierea echipei lui Donald Trump în noaptea alegerilor prezidențiale din 2024 și ar fi organizat evenimente private la Mar-a-Lago, inclusiv o petrecere de botez la care ar fi participat personalități importante din mediul politic și economic. Mai mult, el s-ar fi întâlnit cu viitori oficiali din domeniul securității naționale cu puțin timp înainte ca aceștia să-și preia funcțiile.

Jurnalistul Dan Andronic mai prezintă aceste episoade drept parte a unei strategii de consolidare a imaginii publice și a influenței personale, într-un moment în care problemele juridice și financiare ale companiilor sale deveneau tot mai evidente.

Sprînceană a încercat să se prezinte drept emisar al Guvernului României pe lângă administrația americană

Datele oficiale ale Comisiei Electorale Federale din SUA ar arăta că Sprînceană și soția sa au făcut donații politice în valoare totală de aproape 135.000 de dolari către mai mulți politicieni republicani. Unele dintre aceste contribuții ar fi fost realizate chiar în perioada în care omul de afaceri se afla în incapacitate de plată în raport cu sancțiunile federale.

Investigația menționează și tentativa acestuia de a se prezenta drept emisar al Guvernului României pe lângă administrația americană. În acest scop, ar fi înființat o organizație non-guvernamentală în Florida și ar fi participat la întâlniri oficiale sau semi-oficiale. Ulterior, după apariția unor controverse publice, premierul român ar fi negat existența unui astfel de mandat, iar Sprînceană și-ar fi retras numele din structura ONG-ului.

Mai recent, în martie 2026, folosind antetul aceleiași organizații, el ar fi trimis scrisori către instituții importante din România, inclusiv către Președinție, în care formula acuzații politice sensibile legate de tema ridicării vizelor pentru români. Dan Andronic subliniază că aceste acțiuni au contribuit la amplificarea controversei în jurul numelui său.

În prezent, potrivit sursei citate, Sprînceană s-ar confrunta cu numeroase procese civile în mai multe state americane, în timp ce unele dintre companiile asociate lui ar continua să opereze fără autorizații complete.

„Cazul său este manualul perfect de manipulare a sistemului: cum să folosești lacunele legislative, zeci de firme-tampon și banii obținuți din neplata amenzilor pentru a-ți cumpăra un loc la masa celor care conduc lumea.

Rămâne de văzut când și cine va plăti, la sfârșit, nota de plată”, scrie Dan Andronic în încheiere.