Românii rămân fără bani. Consumul la final de 2025, cea mai mare scădere din ultimele luni. Liberalul Thuma dă vina pe Bolojan pentru taxele locale

Institutul Național de Statistică (INS) arată că românii au consumat mai puțin în 2025 din cauza inflației și a creșterii taxelor. Cheltuielile pentru mâncare, băuturi și produse nealimentare au scăzut semnificativ, iar vânzările de carburanți s-au redus. PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III.

Consumatorii români cheltuiesc cu 4,8% mai puțin în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024. Vânzările de carburanți scad cu 5,3%

Românii dau mai puțini bani pe mâncare, băuturi, tutun și alte produse. La finalul lui 2025, consumul a avut cea mai mare scădere din ultimele luni. Economia merge greu, iar oamenii au început să facă economii, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).

În noiembrie 2025, consumul a fost cu 4,8% mai mic decât în noiembrie 2024. Scăderea este mai mare decât cea din octombrie. Vânzările de carburanți au scăzut cu 5,3%. Cheltuielile pentru mâncare, băuturi și tutun au fost mai mici cu 5,1%. Produsele nealimentare s-au vândut cu aproape 4% mai puțin.

Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea din 2025 față de trimestrul anterior. Dacă PIB-ul va continua să scadă, specialiștii spun că România poate intra în recesiune.

Această situație apare după mai multe măsuri care au crescut costurile: TVA-ul a urcat de la 19% la 21%, au crescut taxele pe proprietate și impozitul pe dividende, iar firmele mici au mai puține facilități. În același timp, veniturile au fost înghețate: salariile la stat, pensiile, alocațiile și ajutoarele sociale. Și salariul minim a rămas neschimbat timp de șase luni.

Creșterea taxelor locale nu este decizia primarilor. Liberalul Hubert Thuma dă vina pe șeful său de partid, premierul Ilie Bolojan

Președintele Consiliului Județean Ilfov, liberalul Hubert Thuma, a mărturisit că, în ultimele zile, mulți primari au fost considerați vinovați pentru creșterea taxelor și impozitelor locale, însă decizia nu le-a aparținut acestora. El a precizat că schimbările au fost făcute la nivel național, prin pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și prin ordonanța din decembrie 2025, care a modificat regulile pentru noul an. Mesajul public a fost clar: cine nu respectă noile reguli riscă să piardă bani din transferurile de la bugetul de stat.

Thuma a subliniat că, deși regulile s-au schimbat la nivel central, primarii au rămas să gestioneze efectele în comunități, iar presiunea deficitului a fost împinsă către nivel local. El a menționat că taxele locale plătite de oameni nu reprezintă partea principală a bugetelor locale, mai ales în zonele dezvoltate, acestea bazându-se în principal pe impozitul pe venit redistribuit și pe investiții sau fonduri europene.

În opinia sa, administrațiile locale pot fi puternice fără să fie împovărate populația prin taxe mari, dacă o parte mai mare din impozitul pe venit rămâne în comunități, veniturile cresc prin dezvoltarea economiei și prin investiții care creează locuri de muncă, susțin un climat fiscal predictibil și atractiv.

„În ultimele zile, mulți primari au fost făcuți vinovați pentru creșterea taxelor și impozitelor locale. Însă nu primarii au decis această creștere. Cred în informarea corectă. Drept urmare, vin către dumneavoastră cu câteva precizări importante.

Cadrul a fost schimbat la nivel național, prin pachetul fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și prin ordonanța din decembrie 2025, care a modificat regulile pentru noul an. Iar mesajul public a fost limpede: Cine nu se conformează riscă să piardă bani prin transferuri de la bugetul de stat. Pe scurt: S-au schimbat regulile la nivel central, dar primarii au rămas să gestioneze nota de plată. Cu alte cuvinte, presiunea deficitului a fost împinsă către nivel local.

Un alt aspect important: Taxele locale plătite de oameni NU reprezintă grosul banilor într-un buget local, mai ales în zonele dezvoltate. Bugetele locale stau, în principal, pe două motoare:
• economia reală (impozitul pe venit care se redistribuie către comunități);
• investițiile și fondurile europene.

Dacă vrem administrații locale puternice fără să-i cocoșăm pe oameni, există soluții mai sănătoase:

Să rămână în comunități mai mult din impozitul pe venit;
Creșterea veniturilor prin economie, nu prin poveri pe populație.
Investiții, locuri de muncă, un climat fiscal predictibil și atractiv.

Nu trageți în primari pentru o decizie luată la centru. Primarii țin comunitățile în picioare, zi de zi”, a scris liberalul pe contul său de Facebook.

CFA România avertizează că scăderea consumului ar putea provoca recesiune tehnică

Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, a avertizează că scăderea consumului s-a accentuat în noiembrie și că există riscul ca produsul intern brut să scadă și în trimestrul IV din 2025 față de trimestrul anterior, ceea ce ar putea duce la o recesiune tehnică.

El a avertizat că și în 2026 consumul va fi afectat din cauza pierderii puterii de cumpărare. Totuși, Codirlașu a spus că România are șansa să atragă fonduri europene importante, care ar putea ajuta economia. El a estimat că țara ar putea accesa între 20 și 25 de miliarde de euro, deși probabil nu se va lua toată suma, dar depășirea a 15 miliarde de euro ar fi realistă.

„Avem o creștere trimestrul III 2025 față de trimestrul III 2024 de 1,7%. Aș spune că această creștere în acest trimestru cumva ne garantează faptul că pe tot anul vom închide cu un ușor plus. Mai mic decât cel înregistrat în 2024. În 2024 am avut 0,9% creștere de PIB. În 2025 probabil o să avem spre 0,5% sau poate ușor sub, dar va fi plus. Aceasta este vestea bună.

Vestea mai puțin bună: este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în trimestrul III versus trimestrul II o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în trimestrul IV anul trecut s-ar putea ca și trimestru IV față de trimestru III să fie tot un minus pe partea de PIB. Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic.

Dacă mă uit la consum, s-a accentuat scăderea consumului. Avem 4,8% scădere în noiembrie 2025 versus noiembrie 2024. Scăderea e mai mare decât cea înregistrată în octombrie, tot pe date anuale. Se vede, consumul a fost lovit de majorarea de fiscalitate. Pe de o parte avem și efectul de bază în 2025, pentru că în 2024 efectiv s-a aruncat cu bani în economie. Acele politici nu erau sustenabile pentru creșterea consumului. Cumva și de aici a venit această scădere, dar ce a declanșat, începând din august această scădere a consumului, majorările de taxe.

Ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene. Dacă facem suma am avea acces undeva la 20-25 de miliarde de euro pe care să le luăm. Nu cred că avem capacitatea să le luăm pe toate, dar măcar să depășim 15 miliarde de euro. Istoric noi am luat undeva la 11-12 miliarde de euro. Asta a fost maximumul în 2023”, a afirmat Codirlașu.