România, în doliu la început de an. Am pierdut un mare gazetar și poet, coleg cu Fănuş Neagu, Ana Blandiana și Adrian Păunescu

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România anunță, cu profundă tristețe, dispariția lui Coman Șova, poet, dramaturg și jurnalist de marcă. O viață dedicată culturii scrise se încheie, lăsând în urmă opere, idei și o amprentă durabilă.

A murit scriitorul și jurnalistul Coman Șova

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România anunță cu profund regret trecerea la cele veșnice a poetului, dramaturgului și gazetarului Coman Șova, una dintre vocile discrete, dar consistente, ale culturii și presei românești. Coman Șova s-a stins din viață la 10 ianuarie 2026, la vârsta de 92 de ani.

„A încetat din viaţă Coman Şova, poet, dramaturg şi gazetar născut la 18 octombrie 1933. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au transmis membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Despre Coman Șova

Născut la 18 octombrie 1933, Coman Șova a avut un parcurs intelectual solid și divers, traversând cu naturalețe teatrul, presa și poezia. Între anii 1962 și 1965 a fost secretar literar al Teatrului „Barbu Delavrancea” din București, iar debutul său dramatic s-a produs în 1965, în revista Teatrul, cu piesa „Iubesc pe al 7-lea. Comedie cu Petrești”, montată ulterior pe mai multe scene din țară.

După experiența teatrală, și-a legat numele de presa culturală și generală, devenind secretar general de redacție al revistei Amfiteatru (1964–1972). A făcut parte din prima redacție a publicației, alături de Ion Băieșu, Fănuș Neagu și Ștefan Iureș, și a lucrat într-un mediu intelectual efervescent, avându-i colegi pe Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Gabriel Dimisianu, Adrian Dohotaru, George Banu și Dinu Kivu.

În acei ani, Coman Șova a publicat și alte texte dramatice, precum „Nopțile lui Argus”, „Ringul de dans” și „Un salt de panteră”, apărute în reviste literare de prestigiu. Activitatea sa jurnalistică a continuat la România liberă, unde a fost secretar general de redacție și comentator publicist, precum și la revista Magazin, în funcția de redactor-șef adjunct.

De-a lungul timpului, a colaborat cu numeroase publicații importante, între care România literară, Contemporanul, Luceafărul, Cronica și Tomis.

În 1979, publicul l-a descoperit și ca scenarist de film, odată cu lansarea peliculei Ora zero, bine primită atât de spectatori, cât și de critici. Filmul a fost inspirat de experiențele și oamenii întâlniți de autor în timpul realizării cunoscutei „Cronici a orei zero”.

Anii ’80 au marcat afirmarea sa lirică. Volumele Poeme (1980), Unul cu altul (1983) și Căderea fructului (1989) au conturat o poezie reflexivă, de mare finețe. În 1996, Editura Eminescu a publicat volumul antologic Nevoia de alb, prefațat de Nicolae Balotă, o sinteză reprezentativă a creației sale poetice, structurată în mai multe cicluri și încheiată cu ampla construcție metaforică „Cercuri concentrice”.

Opera lui Coman Șova a depășit granițele țării. În 2010, în Germania, a apărut volumul Die Liebe ist mein Alltagskleid („Dragostea este haina mea de toate zilele”), la editura Neue Literatur, în traducerea prof. dr. Ioana Crăciun, reunind poeme selectate din cărțile sale publicate în limba română.