Românii cu rate la bancă vor plăti mai mult. Războiul din Iran a schimbat planurile băncilor: Dobânzile pot fi majorate

Războiul din Iran a schimbat radical perspectivele privind evoluția ratelor dobânzilor, atât în zona euro, cât și în Statele Unite. Reuniunile din această săptămână ale Rezervei Federale și Băncii Centrale Europene sunt decisive pentru a înțelege direcția politicii monetare în perioada următoare.

Conflictul din Iran a adus în prim-plan riscuri suplimentare pentru inflație, în special prin creșterea prețurilor la gaze și petrol, evoluție care poate forța cele mai importante bănci centrale din lume să își revizuiască planurile. În acest context, actualizarea previziunilor macroeconomice devine esențială, în condițiile în care Fed urmează să se reunească miercuri, iar BCE joi.

Scenariile privind dobânzile au fost date peste cap

Ambele instituții au subliniat în ultimele luni importanța datelor macroeconomice în stabilirea politicii monetare, conform informațiilor publicate de El Economista. În cazul Băncii Centrale Europene, situația era deja dificil de anticipat înainte de izbucnirea conflictului, deoarece inflația din zona euro se afla într-un punct de echilibru. O eventuală creștere a inflației ar împinge banca spre majorarea dobânzilor, în timp ce o slăbire ar deschide calea pentru reduceri.

Pentru Rezerva Federală, contextul este mai complicat, pe fondul presiunilor politice. Președintele instituției, Jerome Powell, a insistat asupra faptului că deciziile sunt dependente de datele economice, inclusiv ca răspuns la criticile venite din partea lui Donald Trump, care solicită constant reducerea ratelor dobânzilor.

În doar două săptămâni, turbulențele generate de războiul din Iran au modificat semnificativ așteptările investitorilor. Dacă anterior se anticipa o perioadă de stabilitate, în special în cazul BCE, acum piețele iau în calcul un scenariu de înăsprire a politicii monetare.

Anterior conflictului, BCE estima o inflație medie de 1,9% pentru 2026

Anterior conflictului, instituția condusă de Christine Lagarde estima o inflație medie de 1,9% pentru 2026, 1,8% pentru 2027 și 2% pentru 2028, iar investitorii mizau pe menținerea dobânzilor la nivelul actual, cu șanse reduse pentru o eventuală scădere. Situația s-a schimbat însă odată cu creșterea prețurilor la energie, iar vânzările masive de obligațiuni suverane din zona euro reflectă temerile că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile.

În prezent, scenariul cel mai probabil este ca banca centrală să majoreze ratele de două ori în acest an, cu câte 25 de puncte de bază de fiecare dată. Prima majorare ar putea avea loc în iunie, iar a doua în septembrie. Totuși, tradiționala prudență a BCE și dorința de a evita repetarea erorii din 2011, când sub conducerea lui Jean-Claude Trichet dobânzile au fost majorate într-un moment considerat ulterior nepotrivit, ar putea determina instituția să adopte o abordare precaută.

Analiștii anticipează o înăsprire a discursului în urma reuniunii din această săptămână

Chiar și în aceste condiții, este de așteptat o schimbare de ton în comunicarea BCE, analiștii anticipând o înăsprire a discursului în urma reuniunii din această săptămână, pe fondul incertitudinilor ridicate.

În cazul Fed, așteptările pieței s-au modificat de asemenea. Dacă anterior se anticipau două reduceri ale dobânzii în 2026, în iunie și septembrie, acum investitorii mizează pe o singură scădere, din cauza riscului de revenire a inflației. Presiunile politice pentru reducerea dobânzilor sunt așteptate să continue, însă contextul actual nu susține, deocamdată, o astfel de decizie.

Previziunile macroeconomice actualizate sunt esențiale pentru a înțelege direcția viitoare a politicii monetare, potrivit sursei menționate. Estimările indică posibilitatea unei inflații mai ridicate, în timp ce alte variabile, precum inflația de bază, piața muncii sau creșterea economică, ar putea rămâne relativ stabile.

„Previziunile macroeconomice actualizate vor fi deosebit de interesante, mai ales cele privind inflația. Probabil vom vedea un tipar cunoscut: o inflație mai ridicată, dar schimbări minore sau inexistente în inflația de bază, pe piața muncii sau în creșterea economică”, a spus Christian Scherrmann, economist-șef al DWS pentru SUA.