Buletinele digitale au fost introduse, dar nu pot fi folosite peste tot
România a făcut un pas semnificativ către digitalizarea documentelor de identitate odată cu introducerea noilor buletine electronice. Totuși, sistemul public nu a reușit să țină pasul cu tehnologia. Deși Direcțiile de Evidență a Populației emit aceste documente din martie, în multe sediile instituțiilor statului nu există cititoarele necesare pentru verificarea cipului.
Această situație creează blocaje în interacțiunea cu administrația publică: românii care au optat pentru noul format sunt nevoiți să ceară adeverințe de domiciliu ori de câte ori au nevoie să dovedească adresa, o procedură care nu ar trebui să mai existe în era identității electronice.
Guvernul: MAI trebuie să inițieze schimbările, iar instituțiile trebuie să se adapteze
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a explicat într-o conferință de presă că Ministerul Afacerilor Interne este instituția responsabilă să pornească modificările necesare, iar restul instituțiilor trebuie să își facă partea lor și să cumpere echipamentele de bază.
„Ministerul de Interne trebuie să inițieze, fiind vorba de o chestiune care ține de cărțile de identitate. În mod normal, instituțiile publice ar trebui să achiziționeze acele cititoare care, din ceea ce înțeleg eu, nici măcar nu reprezintă sume extraordinar de mari. E la nivel de câteva sute de lei, din ce înțeleg. Nu e chiar un sfârșit de lume”, a declarat Ioana Ene Dogioiu.
Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai dese din partea cetățenilor care constată că, în multe instituții, buletinul digital nu poate fi folosit.
Măsuri provizorii: HUB-ul MAI și adeverințele de domiciliu
În lipsa cititoarelor, autoritățile se bazează momentan pe soluții temporare. Ioana Ene Dogioiu a menționat că românii pot apela la HUB-ul digital al MAI pentru obținerea unei atestări a domiciliului, un document eliberat rapid, dar care nu rezolvă problema de fond: faptul că instituțiile nu pot folosi datele deja incluse în buletinul digital.
Astfel, procesul care ar trebui să fie automatizat rămâne dependent de hârtii suplimentare și de drumuri la ghișee.
Cetățenii cu buletin electronic fac mai multe drumuri decât înainte
Implementarea buletinelor electronice fusese anunțată ca o reformă menită să reducă birocrația. În realitate, românii care au optat pentru documentul digital ajung să interacționeze și mai des cu administrația publică, deoarece instituțiile nu dispun de tehnologia minimă necesară.
În loc să fie verificat instant prin citirea cipului, domiciliul trebuie confirmat prin documente adiționale — o practică ce contrazice scopul principal al digitalizării.
Situația atrage atenția asupra lipsei de coordonare dintre instituții și a absenței unor termene obligatorii pentru dotarea cu cititoare. Specialiștii în digitalizare cer un calendar ferm de implementare, precum și alocări bugetare dedicate echipamentelor, pentru ca noul sistem să funcționeze unitar la nivel național.
Până când toate instituțiile vor fi dotate, cetățenii cu buletin digital vor continua să depindă de adeverințe suplimentare.
