Românii conștientizează pericolul. Din ce în ce mai mulți încheie polița de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD). Creștere semnificativă în august

Românii conștientizează pericolul. Din ce în ce mai mulți încheie polița de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD). Creștere semnificativă în august

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 20 septembrie 2025, 13:55

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) raportează o creştere de 3,07% a poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) faţă de august 2024, ajungând la aproape 2,32 milioane. Cele mai multe contracte sunt încheiate în mediul urban şi vizează locuinţe de tip A, iar Transilvania, Muntenia şi Bucureşti rămân regiunile cu cele mai ridicate niveluri de cuprindere în asigurare.

 

Numărul poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a continuat să crească

Numărul poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a continuat să crească şi în luna august 2025, atingând pragul de aproximativ 2,32 milioane de contracte active. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când erau valabile în jur de 2,25 milioane de poliţe, se observă o majorare de 3,07%, conform celor mai recente date publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), compania care gestionează aceste produse de asigurare.

Creşterea este vizibilă şi în comparaţie cu luna precedentă, respectiv iulie 2025, când nivelul a fost mai redus. În raport cu acea perioadă, avansul este de 0,88%, ceea ce indică un interes constant al proprietarilor de locuinţe pentru această formă de protecţie financiară.

Analiza PAID arată că, la sfârşitul lunii august, 71% din totalul poliţelor erau asociate imobilelor situate în mediul urban, în timp ce 29% reveneau mediului rural. Din punct de vedere al structurii clădirilor, cea mai mare parte a locuinţelor asigurate – 94,4% – se încadrează la categoria tip A, adică „cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic”. Restul de 5,6% corespunde locuinţelor tip B, definite ca „cele cu pereţii exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic”.

Cea mai mare pondere este deținută de Transilvania

La nivel teritorial, distribuţia poliţelor active evidenţiază diferenţe notabile: Transilvania deţine cea mai mare pondere (20,6%), urmată de Muntenia (19,9%) şi Bucureşti (18,5%). În schimb, zone precum Maramureşul (3,2%) şi Bucovina (3,6%) se situează la coada clasamentului, cu un număr semnificativ mai mic de contracte încheiate.

Programul PAD este relativ recent în piaţa asigurărilor din România, fiind implementat începând cu iulie 2010. Misiunea sa principală este de a asigura protecţia cât mai multor locuinţe împotriva celor trei mari riscuri naturale cu impact major: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Prin acest mecanism, se urmăreşte nu doar siguranţa financiară a proprietarilor, ci şi crearea unui sistem solidar de gestionare a dezastrelor.

În ceea ce priveşte costurile, poliţele PAD sunt accesibile, fiind diferenţiate în funcţie de tipul construcţiei. Pentru locuinţele de tip A, preţul unei poliţe este de 130 de lei, valoarea maximă asigurată fiind de 100.000 de lei. În cazul imobilelor încadrate în tipul B, prima este de 50 de euro, iar despăgubirea poate ajunge până la 50.000 de lei.

Informații articol
Etichete: , ,
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.