Românii care vor munci mai mulți ani. Decizia lui Ilie Bolojan: Vom face economii prin creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan a declarat că legea pensiilor militare este aproape finalizată. Reforma vizează creșterea vârstei de pensionare și corectarea unor diferențe din sistem.

Ilie Bolojan spune că reforma pensiilor militare este necesară pentru sustenabilitatea sistemului și corectarea inechităților

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în cel mult două săptămâni, Guvernul va prezenta proiectul privind reforma pensiilor militare. Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de reformă a administrației, care include și sistemul de ordine publică și siguranță națională.

„E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani”, a spus premierul Ilie Bolojan pentru G4Media.

Acesta a explicat că în aceste sectoare nu pot fi făcute reduceri de cheltuieli prin disponibilizări, din cauza deficitului de personal. În acest context, soluția identificată este creșterea treptată a vârstei de pensionare în anii următori.

Premierul a arătat că există situații în care angajații se pensionează la vârste cuprinse între 47 și 52 de ani, iar acest lucru nu mai poate fi susținut. El a precizat că problema ține de capacitatea economică a României de a susține sistemul de pensii, de echilibrul acestuia și de diferențele față de alte categorii profesionale care lucrează până la 65 de ani.

Creșterea vârstei de pensionare va fi făcută diferențiat în funcție de activitatea desfășurată în sistem

Ilie Bolojan a explicat că reforma va fi construită în două etape. Prima etapă presupune modificarea cadrului general al pensionării pentru aceste categorii, iar a doua va viza adaptarea regulilor în funcție de specificul fiecărui domeniu.

Acesta a subliniat că nu toate funcțiile implică același nivel de solicitare fizică. A arătat că există activități unde angajații pot lucra până la 65 de ani, cum ar fi cele de pază, dar și structuri operative, precum batalioanele de intervenție sau unitățile de restabilire a ordinii, unde este necesară o condiție fizică foarte bună.

În aceste cazuri, premierul a precizat că se va lua în calcul o formulă de echivalare a anilor lucrați, astfel încât să permită pensionarea mai rapidă pentru anumite categorii. Totuși, el a subliniat că aceste excepții nu vor fi aplicate tuturor angajaților din sistem.

„Reforma pensiilor din sectorul de ordine publică și siguranță națională este prevăzută în pachetul de reformă a administrației. În aceste sectoare, datorită deficitului de personal, reducerea de cheltuieli nu se putea face prin reduceri de personal. Și atunci decizia care s-a luat, care vine să completeze ceea ce s-a făcut pentru magistrați, este să se facă economii prin creșterea vârstei de pensionare eșalonat în anii următori.

Și în maxim 2 săptămâni vom veni cu un proiect care să rezolve această problemă, pentru că avem un termen recomandat în pachetul de lege privind administrația și deja ne apropiem de acest termen, în așa fel încât și în aceste sectoare, acolo unde vârsta de pensionare era, de exemplu, de 47-52 de ani, să o creștem. Pentru că nu mai putem să ne ducem în acest sistem. E o problemă de suportabilitate economică pentru România, de sustenabilitate a sistemului de pensii și de inechitate față de alte categorii care lucrează până la 65 de ani.

Aici lucrurile trebuie gândite în două etape: modificarea generală a legii de pensionare în aceste zone și particularizarea pe fiecare sector. Pentru că una este să fii la Jandarmerie la pază la o instituție publică fără probleme și poți să stai în pază liniștit până la 65 de ani.

Și alta este să fii într-un batalion de intervenție, de restabilire a ordinii, la brigada de jandarmi, unde ai nevoie de o anumită forță fizică și unde trebuie gândită o formulă de echivalare a anilor lucrați în așa fel încât să permită o pensionare accelerată. Dar nu pentru toată lumea.

Și această situație o avem și în celelalte structuri. Sunt zone unde ai nevoie de o condiție fizică foarte bună, care înseamnă o pensionare accelerată, unde trebuie făcut efort și sunt zone unde ai nevoie de experiență”, a mai declarat premierul pentru sursa citată.

Beneficiarii unor situații favorabile nu susțin schimbările care îi afectează

Premierul a fost întrebat dacă există presiuni din partea instituțiilor sau a angajaților din aceste domenii pentru amânarea reformei. În acest context, el a arătat că fiecare categorie socială care beneficiază de o situație favorabilă nu susține, în general, măsurile care duc la schimbarea acesteia.

Acesta a explicat că o astfel de reacție este una obișnuită și că nu ține neapărat de un caz particular, ci de modul în care diferite categorii privesc modificările care le afectează direct.

„Trebuie să fim cât se poate de realiști. Fiecare categorie socială care are o anumită situație favorabilă – nu discut din ce motive și cum s-a ajuns la asta sau că e doar în România – nu aplaudă și nu este o mare susținătoare a normalizării situației”, a declarat Bolojan.