România vs Polonia în programul SAFE. Dan Andronic: Banii au fost folosiți de Polonia pentru a obține know-how-ul

România vs Polonia în programul SAFE. Dan Andronic: Banii au fost folosiți de Polonia pentru a obține know-how-ul

SURSA FOTO: Dreamstime - Uniunea Europeană, SAFE

Publicat de Iulian Luca la 30 aprilie 2026, 14:00

Jurnalistul Dan Andronic a făcut o comparație între România și Polonia în ceea ce privește utilizarea fondurilor din programul SAFE, susținând că diferența dintre cele două state este majoră. Potrivit acestuia, România a atras 12 miliarde de euro, în timp ce Polonia a ajuns la 43 de miliarde de euro. El afirmă că Varșovia nu s-a limitat la achiziția de armament din exterior, ci a folosit aceste resurse pentru a moderniza și extinde industria națională de apărare, transformând investițiile militare într-un motor economic pe termen lung.

Dan Andronic: Polonia a cumpărat nu doar armament, ci și capacitate de producție

În analiza sa, Dan Andronic arată că strategia poloneză în cadrul programului „Safe Polonia” a fost construită pe ideea că securitatea trebuie să genereze și dezvoltare industrială internă.

El explică faptul că regula aplicată de autoritățile de la Varșovia a fost simplă: achizițiile externe au fost făcute în paralel cu dezvoltarea producției și mentenanței pe plan local.

Un exemplu important este parteneriatul cu Coreea de Sud, unde Polonia nu a cumpărat doar tancuri, ci și capacitatea de a le produce.

Astfel, din aproape 1.000 de tancuri K2PL Black Panther comandate, o parte importantă urmează să fie fabricate direct în Polonia, în unitățile grupului PGZ.

Tot în această logică sunt menționate și obuzierele Krab, unde șasiul este de origine sud-coreeană, însă turelele și sistemele integrate sunt poloneze. Fondurile au fost folosite pentru extinderea capacității de producție la uzinele Huta Stalowa Wola, care funcționează acum în trei schimburi.

Fondurile au susținut și proiecte dezvoltate integral în Polonia

Dan Andronic a subliniat și faptul că o parte importantă din bani a mers către proiecte realizate complet de industria locală.

Printre acestea se află vehiculul blindat Borsuk, noul vehicul de luptă al infanteriei, destinat să înlocuiască vechile BMP-uri sovietice.

Potrivit acestuia, finanțarea a permis accelerarea testelor și trecerea la producția de serie, dar și lansarea unor comenzi de stat de ordinul miliardelor de euro, care garantează locuri de muncă pe termen lung în industria poloneză.

În paralel, Polonia a negociat ca o parte din sumele plătite pentru tancurile Abrams și sistemele HIMARS să revină în economie sub forma unor centre de service și mentenanță.

Astfel, centrul Abrams din Poznań a devenit un hub european pentru întreținerea tancurilor americane, unde mecanicii polonezi sunt pregătiți la standarde NATO, iar companiile locale produc piese de schimb inclusiv pentru alte armate din regiune.

Industria de tehnologie militară a devenit un punct strategic pentru economia Poloniei

Postarea lui Dan Andronic evidențiază și investițiile în companii poloneze specializate în tehnologie avansată.

El amintește de drona Warmate, produsă de WB Group, care a devenit cunoscută în contextul războiului din Ucraina, dar și de compania PCO, care furnizează sisteme optice și de vedere nocturnă pentru platformele militare.

Potrivit jurnalistului, aceste investiții au dus la angajarea sau recalificarea a zeci de mii de specialiști în orașe industriale precum Stalowa Wola, Radom sau Poznań.

El susține că Polonia nu mai face doar asamblare, ci dezvoltă propriile sisteme de comandă și control, precum sistemul TOPAZ, care este deja exportat.

În concluzia sa, Dan Andronic afirmă că Polonia a folosit presiunea de securitate de la graniță ca pe un catalizator pentru o revoluție industrială, iar banii nu au plecat pur și simplu în afara țării, ci au fost transformați în know-how și capacitate industrială internă.

Dan Andronic
SURSA FOTO: Evenimentul Zilei – Dan Andronic

„Citiți și vedeți care este diferența între România și Polonia. România a luat 12 miliarde de euro în SAFE … Polonia a luat 43 miliarde de euro. Ce a făcut cu ei?

Strategia Poloniei în cadrul programului „Safe Polonia” nu a fost doar despre a cumpăra securitate armament la pachet de la aliați, ci despre a folosi forța financiară colosală pentru a revitaliza și moderniza industria autohtonă de apărare. Varșovia a aplicat o regulă de aur: „Cumpărăm din afară, dar construim și întreținem acasă.”

Iată cum au fost canalizate fondurile către fabricile poloneze …

Transferul de tehnologie și licențele (modelul sud-coreean)

Cea mai spectaculoasă mișcare a fost parteneriatul cu Coreea de Sud. Polonia nu a cumpărat doar tancuri, ci a cumpărat capacitatea de a le fabrica.

K2PL Black Panther: Din cele aproape 1.000 de tancuri comandate, o mare parte vor fi produse direct în Polonia, la fabricile grupului PGZ (Polska Grupa Zbrojeniowa).

Obuzierele Krab: Un succes polonez care folosește șasiuri coreene, dar turele și sisteme integrate poloneze. Fondurile „Safe” au fost folosite pentru a mări capacitatea de producție la uzinele Huta Stalowa Wola, care acum lucrează în trei schimburi.

Proiecte 100% poloneze: Blindatul „Borsuk”

Banii din programul de înarmare au permis finalizarea și trecerea la producția de serie a proiectelor dezvoltate integral de inginerii polonezi.

FV Borsuk (Bursucul): Este noul vehicul de luptă al infanteriei, proiectat să înlocuiască vechile BMP-uri sovietice. Fondurile au permis testarea accelerată și comenzi de stat de ordinul miliardelor de euro, garantând locuri de muncă pentru decenii în industria locală.

Hub regional de mentenanță pentru echipament

Polonia a negociat ca banii plătiți pe tancurile Abrams și lansatoarele HIMARS să se întoarcă parțial în economie sub formă de centre de service.

Centrul Abrams din Poznań: Polonia a devenit hub-ul european pentru întreținerea tancurilor americane. Aceasta înseamnă că mecanicii polonezi sunt instruiți la standarde SUA, iar fabricile locale produc piese de schimb nu doar pentru armata poloneză, ci pentru toate forțele NATO din regiune care utilizează acest echipament.

Excelența în electronică și optică

O mare parte din buget a fost direcționată către firmele poloneze specializate în tehnologie înaltă, care sunt acum lideri mondiali:

Drona sinucigașă Warmate

Produsă de WB Group, a devenit celebră pe câmpul de luptă din Ucraina. Statul polonez a investit masiv pentru a scala producția acestor sisteme.

Sisteme de ochire și vedere nocturnă

Firma poloneză PCO furnizează optica pentru aproape toate platformele achiziționate, chiar și pentru cele străine, asigurându-se că „creierul” vehiculelor de luptă are componente locale.

Impactul economic pe termen lung:

Locuri de muncă: Zeci de mii de specialiști au fost angajați sau recalificați în orașe industriale precum Stalowa Wola, Radom sau Poznań.

R&D (Cercetare și Dezvoltare): Polonia nu mai face doar „asamblare”, ci dezvoltă propriile sisteme de comandă și control (ex: sistemul TOPAZ), care sunt acum exportate.

Polonia a folosit amenințarea de la graniță ca pe un catalizator pentru o revoluție industrială.

Banii nu au „plecat” pur și simplu în SUA sau Coreea, ci au fost folosiți ca monedă de schimb pentru a obține know-how-ul necesar ca Polonia să devină, în următorii 10 ani, unul dintre cei mai mari exportatori de armament din Europa”, a transmis jurnalistul Dan Andronic într-o postare pe Facebook.

Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.