Ministrul Apărării vrea software pentru drone. Miruță: Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducţie

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, 26 aprilie 2026, după incidentele cu drone, ce probleme există în detectarea lor, de ce sunt greu de oprit și cum ar putea fi rezolvate, propunând dezvoltarea unui software propriu și folosirea unor soluții locale pentru supravegherea eficientă a spațiului aerian în prezent chiar.

Dezvoltarea unui software propriu pentru drone poate acoperi lipsurile din apărarea aeriană la altitudini joase din România

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a mărturisit duminică, 26 aprilie 2026,, după incidentele cu drone căzute în România, că el crede că multe dintre problemele actuale ar putea fi rezolvate dacă Ministerul Apărării ar dezvolta propriul software pentru drone și ar colabora cu firme private pentru producție.

El a explicat la Digi24 că armata poate supraveghea bine spațiul aerian la altitudini mai mari, dar la altitudini joase lucrurile depind de situație și de relief. A adăugat că, în zonele cu munți sau obstacole, radarele nu funcționează la fel de bine.

Ministrul a mai spus că, atunci când dronele zboară foarte jos (de exemplu la 45–50 de metri), este nevoie de sisteme radar locale, asemănătoare unui hotspot de internet, care acoperă doar o zonă mică. A precizat că armata are astfel de soluții, dar sunt puține și sunt folosite doar în zonele cu risc mai mare.

El a subliniat că eficiența dronelor depinde de capacitatea lor de a decide singure unde și când să acționeze, iar pentru asta au nevoie de multe date. A explicat că aceste date vin din diverse echipamente militare (radare, avioane, tancuri etc.) și ar trebui adunate într-un sistem comun, din care un software să selecteze informațiile necesare și să le trimită automat dronelor. A avertizat că, fără un astfel de sistem, România va continua să cumpere soluții incomplete.

Ministrul a mai spus că tehnologia dronelor evoluează foarte repede, chiar la câteva săptămâni, mai ales în războiul din Ucraina, unde fiecare parte încearcă să obțină un avantaj tehnic.

„Armata română are o capabilitate tehnică de a supravergea absolut întreg spaţiu aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii şi în situaţii, şi anume, în funcţie de situaţia reliefului din zonă. (..) Dacă este relief de jur împrejur, performanţa acestor radare este limitată.

Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galaţi, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluţie radar locală, ca atunci când îţi dai internet hotspot de pe telefonul mobil, faci o reţea locală, cât poate telefonul mobil să emită, pentru a acoperi o cameră. Armata Română are şi soluţii pentru astfel de situaţii, însă sunt limitate.

Provocarea mea, uitându-mă la ce are România, uitându-mă la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înţeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluţia care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone şi Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducţie, nu făcând vreodată bucata hardware, nu făcând bucata mecanică, pentru că astea trebuie să le facă firmele private. Dar, personalizarea software-ului pentru drone în mod ideal şi la eficienţă maximă, nu poate fi obţinut cumpărat din altă parte.

Pentru a putea să iau astfel de decizie trebuie să aibă foarte multe date. Sunt echipamente ale Armatei Române care generează aceste date, radare mai performante, mai puţin performante, cu diverse caracteristici, avioane de vânătoare, puncte de observaţii, tancuri moderne care emit şi ele astfel de informaţii. Aceste informaţii trebuie puse într-o cameră comună de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie şi să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluţii care vor rezolva parţial.

Pe câmpul de luptă, în ceea ce priveşte lupta performanţelor dronelor este de vreo două săptămâni. După două săptămâni, descoperă ceilalţi ceva şi câştigă un avantaj tehnic”, a explicat oficialul român.

Ministrul Apărării anunță formarea unei echipe pentru un software militar și mutarea echipamentelor în zone cu risc după incidentele cu drone din Tulcea

El a menționat că a început să formeze o echipă de tineri specialiști în Ministerul Apărării, care să dezvolte acest software. A precizat că momentan sunt doar câțiva, dar ar fi nevoie de aproximativ 20–25 de persoane pentru a construi un sistem eficient.

În legătură cu incidentele recente din județul Tulcea, ministrul a declarat că pericolul imediat a fost eliminat după detonarea încărcăturii explozive, dar problema principală rămâne detectarea la timp a dronelor care zboară la joasă altitudine. El a explicat că astfel de drone nu sunt, de obicei, lansate intenționat spre România, ci provin din războiul din Ucraina, fiind afectate de sistemele de apărare și deviate de la traseu.

Ministrul a mai spus că armata va muta unele echipamente în zonele unde riscul este mai mare și că vor fi introduse noi dispozitive pentru a îmbunătăți capacitatea de apărare. A precizat că multe țări se confruntă cu aceleași probleme legate de drone și că există o cerere mare pentru astfel de sisteme, motiv pentru care unele echipamente comandate de România întârzie să fie livrate.

El a reiterat că soluția pe termen lung nu este doar cumpărarea de echipamente, ci dezvoltarea în România a unui software adaptat nevoilor armatei, realizat de o echipă locală de specialiști.

„Sunt absolut convins că în România, uitându-mă şi la studenţii cărora le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la nişte tineri foarte bine pregătiţi tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă. Deocamdată s-au făcut 5-6. Probabil că ideal de început ar fi să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităţilor Armatei române.

Atunci când a apărut această situaţie cu tehnologia dronelor, nu doar România are problema asta. Statele Unite solicită ajutor tehnic pentru drone din Ucraina. Statele din Emirate solicită asta şi nu cred că se pune la ei problema să nu aibă buget. Dezvoltându-se această tehnologie şi această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate ţările vor să-şi achiziţioneze sistemele. România a comandat de 2 ani, are nişte comenzi care, ajungând în operaţiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit.

A fost detonat, astfel că a dispărut riscul de explozie pentru cei care se ocupau de colectarea resturilor. Din acest punct de vedere, cazul este închis. Ce rămâne deschis este modul în care putem reduce numărul scenariilor în care astfel de situații nu sunt identificate. Armata Română are, de zeci de ani, o strategie de apărare pentru atacuri cu rachete, elicoptere sau avioane de vânătoare. Însă, de aproximativ doi ani, realitatea s-a schimbat, odată cu apariția acestor drone, care presupun o reorganizare nu doar a strategiei, ci și a capabilităților. Mult timp nu s-a vorbit la MApN despre acest aspect.

Se încearcă constant reducerea numărului de situații care nu pot fi acoperite în orice scenariu. Este o preocupare majoră și se fac pași în acest sens. Unii spun că exercițiul organizat la finalul săptămânii trecute a venit ca reacție la incidentul de sâmbătă. Nu este cazul. A fost pentru prima dată când în România s-a organizat un test în condiții reale, într-un mediu deschis, similar celui de luptă, ca o provocare pentru companii private, nu doar din România, ci din întreaga lume.

Am ajuns la Ministerul Apărării acum 3-4 luni, fiind inginer software. Este o provocare profesională majoră, dar am început să înțeleg, dincolo de aspectele militare, care sunt constrângerile și variabilele cu care se lucrează. În fiecare săptămână au venit mai multe firme care susțin că pot rezolva problemele identificate, inclusiv cele legate de drone. Prezentările sunt convingătoare, însă diferența dintre marketing și capacitatea reală de a livra soluții funcționale este semnificativă.

Dacă până acum dronele erau pur și simplu direcționate să explodeze unde picau, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter aflat la o anumită distanță de ele. Nu este cazul celor descoperite acum. Am pus în SAFE niște capabilități de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, situația de la Galați ar fi fost interceptată.

Nu există niciun strat de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse de a ataca România. Ceea ce vedem în astfel de situații sunt drone care sunt lovite de apărarea antiaeriană din Ucraina, li se modifică structura aerodinamică, își pierd coordonarea GPS și continuă să zboare pe alte traiectorii, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.

Mutăm dintr-o zonă în care apreciem că riscul este foarte mic într-una unde riscul este mai mare. În plus, vor intra în operațiune încă două dispozitive noi, care vor îmbunătăți capacitățile existente. Acestea nu sunt relocate, ci sunt echipamente noi introduse în sistem, în zonele unde specialiștii Armatei Române consideră că există vulnerabilități. Unul dintre aceste dispozitive este programat să intre în operare chiar din această săptămână, independent de situația de la Galați. Vineri a avut loc ultimul test.

Convingerea mea, analizând situația actuală și evoluția atacurilor cu drone, este că soluția care acoperă multe dintre aceste vulnerabilități este dezvoltarea, în cadrul Ministerului Apărării, a unui software pentru drone și implicarea în coproductie. Nu în producția de hardware, care trebuie realizată de firmele private, ci în personalizarea software-ului, care nu poate fi obținut eficient prin achiziție externă..

Am început să formăm o echipă de tineri care să dezvolte acest software și să aducă o abordare nouă. Sunt convins că în România există capacitatea de a forma o astfel de echipă, având în vedere resursa umană din universități și din companiile locale. În prezent sunt câțiva oameni implicați, dar ideal ar fi ca echipa să ajungă la 20–25 de persoane, care să dezvolte un software adaptat nevoilor Armatei Române. Până acum nu a existat așteptarea ca, peste noapte, un ministru aflat de doar 3–4 luni în funcție să schimbe complet modul de lucru din sistem”, a precizat oficialul român.

Ministrul Apărării: Dronele evoluează rapid, dar sistemele antiaeriene moderne ar fi putut preveni incidentul de la Galați

Ministrul Apărării a recunoscut faptul că tehnologia dronelor evoluează rapid și că noile modele sunt diferite față de cele folosite până acum. El a explicat că aceste drone au un design schimbat (de exemplu, motorul este în față) și pot chiar să atace alte ținte, cum ar fi elicoptere aflate la distanță. A precizat însă că dronele descoperite recent în România nu aveau astfel de capacități. Ministrul a mai spus că, dacă anumite sisteme de apărare antiaeriană incluse într-un program numit SAFE ar fi fost deja disponibile în dotarea Armatei Române, incidentul de la Galați ar fi putut fi, cel mai probabil, prevenit.

Întrebat dacă anumite zone, cum este Galați, devin periculoase, el a explicat că riscul depinde de situație și nu este valabil doar pentru un singur loc. A subliniat că, în majoritatea cazurilor, nu există un pericol real pentru România, deoarece țara nu este în război și nu există indicii că Rusia ar intenționa să o atace. El a explicat că, de obicei, aceste drone provin din conflictul din Ucraina, fiind lovite de apărarea antiaeriană, ceea ce le afectează traiectoria sau sistemele de ghidare. Din acest motiv, ele pot ajunge accidental pe teritoriul României, unde cad după ce rămân fără combustibil sau se lovesc de ceva.

Ministrul a mai spus că responsabilitatea pentru protejarea populației în astfel de situații aparține Ministerului Apărării. A adăugat că înțelege îngrijorarea oamenilor, dar nu cetățenii trebuie să rezolve problema.

El a anunțat că, începând de săptămâna viitoare, armata va muta unele echipamente în zonele unde riscul a crescut, chiar dacă acestea nu erau considerate periculoase până acum. Totuși, a precizat că resursele sunt limitate și că echipamentele sunt redistribuite dintr-o zonă în alta pentru a acoperi cât mai multe situații.

„Sunt altfel de drone. Sunt cu altă amprentă tehnică, sunt cu poziţionarea motorului în faţă, nu în spate. Sunt cu capacitate de atac a celor care vor să atace drona respectivă. Dacă până acum dronele erau pur şi simplu direcţionate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter care este la o anumită distanţă de ea, să atace în sine ea elicopterul. Am pus în SAFE nişte capabilităţi de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol a României, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, foarte probabil situaţia de la Galaţi ar fi fost interceptată.

Pentru cele mai multe dintre scenarii, nu este niciun risc. Dacă discutăm doar de scenarii pur teoretice, cum arată geometria pe o foaie, pot exista anumite situaţii în care riscul matematic poate exista. Dar România nu este o ţară aflată în conflict. România nu este o ţară aflată în război, nu este niciun fel de strat de informaţie care să ne facă pe noi să credem că este un interes din partea Federaţiei Ruse să atace România.

Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situaţii, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împuşcate, dacă vreţi, de apărarea antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonţ, li se modifică câte un flaps, structura aerodinamică, îşi pierd, poate, coordonarea GPS pentru că este bruiaj şi din Ucraina, şi continuă să zboare pe o altă traiectorie, fie până când îşi consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva şi pica

Eu înţeleg îngrijorarea oamenilor din zonă şi o împărtăşesc, dar nu pot să le cer lor să facă neapărat ceva, că noi suntem cei care facem pentru asta. De săptămâna viitoare, după ce am văzut că şi această zonă, pe care noi nu o consideram că este cu risc, pentru că n-a fost de trei ani niciodată o astfel de situaţie faţă de altele, unde se repetă cu o frecvenţă mai mare genul de intrare a dronelor în spaţiu aerian, mutăm nişte capabilităţi noi în această zonă. Avem nişte piese pe care le mutăm dintr-o parte în cealaltă, ne jucăm pentru a acoperi diverse scenarii”, a completat oficialul român.