România vrea să producă armament în țară chiar și la costuri mai mari. Radu Miruță spune că unele companii vor să profite: 30% în plus nu acceptăm

România vrea să producă armament în țară chiar și la costuri mai mari. Radu Miruță spune că unele companii vor să profite: 30% în plus nu acceptăm

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Radu Miruță

Publicat de Iulian Luca la 31 martie 2026, 16:41

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit marți despre o schimbare de strategie în achizițiile militare. Accentul va fi pus pe producția în România, chiar dacă asta implică costuri suplimentare.

Radu Miruță spune că producția de armament în România devine o necesitate strategică, nu doar o opțiune economică

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România își propune să mute producția de armament și muniție pe teritoriul național, iar acest obiectiv este considerat o necesitate strategică pentru stat.

„Este un beneficiu interacțiunea cu economia locală, dar este o necesitate strategică pentru Ministerul Apărării să aibă producție în România”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că simpla achiziție de echipamente din afara țării nu mai este suficientă și că, în perioada următoare, contractele majore vor fi condiționate de implicarea economiei locale.

Ministrul a arătat că această abordare presupune colaborarea cu sectorul privat și integrarea producției în România, considerând că interacțiunea cu economia locală aduce beneficii, dar este în același timp esențială din punct de vedere strategic pentru Ministerul Apărării.

Statul este dispus să accepte costuri mai mari pentru producția locală, dar respinge creșterile nejustificate de preț

Radu Miruță a recunoscut că relocarea liniilor de producție sau construirea unor capacități industriale în România implică costuri suplimentare, pe care ministerul este dispus să le accepte.

În același timp, el a semnalat că au existat situații în care unii furnizori privați au încercat să majoreze prețurile în apropierea semnării contractelor, fără o justificare economică reală.

Ministrul a explicat că, în cadrul discuțiilor pentru programul SAFE, unii producători de muniție au revenit cu oferte cu aproximativ 30% mai mari decât cele inițiale, majorări pe care ministerul nu le va accepta.

„Am început discuțiile – și acesta este un element nou pe care îl anunț – când am demarat discuțiile în jurul SAFE, au existat unii producători privați de muniție care au anunțat un preț. Acum, când urmează să semnăm contractele, revin la noi cu aproximativ 30% în plus. Acei 30% suplimentari vin peste ceea ce au anunțat din proprie inițiativă. Nu vom accepta acest lucru”, a dezvăluit Miruță.

Acesta a subliniat că presiunea termenelor nu va determina statul să accepte astfel de condiții și că autoritățile nu vor semna contracte în dezavantajul interesului public.

„Sectorul privat nu ne poate împinge să acceptăm prețuri mai mari doar pentru că trebuie să semnăm contractul până la sfârșitul lunii mai 2026”, a mai spus oficialul.

armata romana
SURSA FOTO: Dreamstime – armata română

Ministrul Apărării anunță transparență totală în proiectele de achiziții pentru a evita suspiciunile și a crește competiția

Ministrul a precizat că, pentru a elimina suspiciunile legate de corupție sau favoritism, ministerul a adoptat o politică de transparență totală.

Ministerul Apărării Naționale publică toate proiectele pe site-ul instituției, inclusiv criteriile de selecție, prețurile, cantitățile solicitate și cerințele de localizare.

Potrivit ministrului Radu Miruță, aceasta este prima dată când toate aceste informații sunt făcute publice integral, pentru a asigura corectitudinea procesului și pentru a stimula competitivitatea ofertelor.

„Am verificat și este pentru prima dată când toate proiectele sunt publicate pe site-ul Ministerului Apărării, cu toate criteriile, toate prețurile, toate unitățile solicitate și toate cerințele de localizare. Deci totul este transparent”, a spus acesta.

România primește 16,68 miliarde euro prin SAFE pentru apărare. A doua cea mai mare alocare din UE

Comisia Europeană a alocat României 16,68 miliarde de euro prin instrumentul financiar SAFE, destinat investițiilor în securitate și apărare. Este a doua cea mai mare sumă acordată unui stat membru, după Polonia, în cadrul programului european de 150 de miliarde de euro.

Fondurile vor putea fi utilizate pentru modernizarea echipamentelor militare și dezvoltarea industriei de apărare, prin împrumuturi cu dobânzi avantajoase. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că această alocare reflectă rolul României în consolidarea securității europene și permite finanțarea unor proiecte importante fără presiune suplimentară asupra bugetului național.

Potrivit Ministerului Finanțelor, Instrumentul SAFE este unul temporar, valabil până la finalul anului 2030, și oferă împrumuturi pe termen lung, de până la 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani. În anumite condiții, statele pot primi și o prefinanțare de 15% din sumele aprobate.

Finanțarea are ca obiectiv și coordonarea la nivel european a achizițiilor din domeniul apărării, pentru a consolida industria de profil și interoperabilitatea echipamentelor. Ministerul Finanțelor urmează să colaboreze cu instituțiile implicate pentru finalizarea documentației și utilizarea rapidă a fondurilor.

Informații articol
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.