România va încasă peste 3 miliarde de euro din PNRR. Dragoș Pîslaru: Intrăm pe ultima turnantă, unde vom mai avea o cerere mai mică

România se pregătește să încaseze peste 3 miliarde de euro din PNRR pentru cererile de plată 3 și 4, urmând ca, după cererea 5 și decontul final de 8,8 miliarde de euro, țara să valorifice integral fondurile europene pentru investițiile strategice din energie și proiectele verzi pe 2026, a anunțat ministrul Dragoș Pîslaru.

România va încasă peste 3 miliarde de euro din PNRR

România se apropie de finalizarea unui pas esențial în accesarea fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că țara noastră va primi 3 miliarde de euro pentru cererile de plată 3 și 4, iar aprobarea acestora este așteptată în perioada următoare.

„În ceea ce priveşte cererile de plată, sper să vă dau această veste care este importantă şi m-aţi mai auzit spunând vom avea 3 miliarde de euro încasate pentru cererile 3 şi 4 pe care sperăm să avem aprobarea cât de curând. Sunt nişte măsuri în implementare în zona de energie, care ţin de decizia care a fost luată de Guvern legată de decarbonizare şi care acum sunt pe ultima sută de metri, iar cealaltă măsură, pe care colegii de la Finanţe o ştiu foarte bine, pe care o mai avem de bifat este adoptarea bugetului, pentru că avem jalonul de bugetare verde inclus în cererea de plată 4. Cu aceste lucruri, noi suntem practic închişi cu cererea de plată 4 şi gata să putem obţine finanţarea pentru 3 şi 4. Vă asigur că eforturile – şi ale mele şi ale întregii echipe şi ale întregului Guvern şi, sper eu, ale întregii societăţi – vor fi astfel încât să nu pierdem niciun ban nerambursabil sau să ne concentrăm pe obţinerea banilor nerambursabili din PNRR şi evident să ne ducem proiectele până la capăt”, le-a transmis Pîslaru parlamentarilor.

Investiții majore în energie

Cererea de plată 4 depinde de implementarea unor măsuri-cheie în sectorul energetic, legate de decarbonizare, precum și de adoptarea bugetului pe 2026, care include un jalon de bugetare verde. Aceste condiții asigură accesarea completă a fondurilor nerambursabile și sprijină dezvoltarea proiectelor din PNRR.

„Cred că unul dintre atuurile acestei guvernări a fost faptul că cele două ministere – Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor – au lucrat mult mai bine ca în trecut, pentru că raportarea între noi n-a mai fost că un minister contractează bani şi alt minister ţine robinetul, ci mai degrabă că am încercat să lucrăm împreună şi la renegocierea PNRR, şi la modul în care am trecut practic investiţii de pe fonduri naţionale pe fonduri europene, şi la modul în care ne-am asigurat după aceea că şi proiectele care au ieşit din PNRR s-au regăsit apoi pe Politica de Coeziune şi le-am recuperat pe fonduri europene în alte surse. Şi cumva aş vrea să vă spun (…) şi astea sunt nişte cifre importante, că noi practic am avut un transfer important în structura investiţiilor de pe fonduri naţionale pe fonduri europene şi asta a ajutat foarte mult şi la bugetul anterior (…) şi mai ales pentru bugetul de anul acesta. Mi se pare absolut remarcabil faptul că noi suntem acum cu ajustare fiscal-bugetară în paralel cu investiţii care sunt în creştere şi ştiţi din structura bugetului acest lucru, iar acest lucru este posibil numai pentru că avem o sumă de circa 10 miliarde de euro pe PNRR şi o sumă de peste 5 miliarde de euro pe Coeziune pe care o vom absorbi în acest an”, a susţinut ministrul.

Ministrul a evidențiat cooperarea strânsă între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, care a permis o gestionare mai eficientă a fondurilor PNRR. O parte semnificativă a investițiilor inițial planificate pe fonduri naționale a fost transferată pe fonduri europene și pe Politica de Coeziune, sprijinind bugetul și creșterea investițiilor în 2026.

Următoarele cereri de plată

După cererile 3 și 4, România va accesa cererea 5, de peste un miliard de euro, înainte de decontul final, crucial, de 8,8 miliarde de euro, programat pentru 31 august. Ministrul Pîslaru a subliniat necesitatea mobilizării totale pentru a valorifica integral aceste fonduri și pentru a susține proiectele strategice ale țării.

„Foarte important de spus că, practic, în acest moment, odată ce am încasat şi cele 3 miliarde aferente cererilor 3 şi 4, intrăm pe ultima turnantă, unde vom mai avea o cerere mai mică, 5, de un miliard şi un pic, şi după aceea decontul final vine pe 31 august pe PNRR, unde avem într-adevăr o cerere foarte mare, de 8,8 miliarde, care este o cerere crucială pentru România, de aceea avem nevoie de mobilizarea aceasta totală”, a adăugat Dragoş Pîslaru.