România va avea prima fabrică de Inteligență Artificială. Vine pe structura supercomputerului de la Barcelona

Prima fabrică de inteligență artificială din România, RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni operațională în prima parte a anului 2027, a declarat luni directorul general al instituției, Adrian-Victor Vevera.

RO AI Factory, prima fabrică de inteligență artificială din România, ar putea deveni funcțională în 2027 la ICI București

Adrian-Victor Vevera a precizat că, începând din acest an, România este implicată într-un proiect european important — prima fabrică de inteligență artificială, RO AI Factory — care va fi găzduită de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI București), instituție care are rol de entitate gazdă.

Potrivit acestuia, proiectul va fi dezvoltat împreună cu un consorțiu de parteneri, din care fac parte Universitatea Politehnica din București, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Institutul de Inteligență Artificială din Cluj și Institutul de Bioresurse. Acesta a subliniat că parteneriatul va contribui la dezvoltarea componentei de servicii a proiectului.

„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse.

Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing. Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona.

Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem”, a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”.

Acesta a precizat că ICI București a demarat procesul de construire a ecosistemului RO AI Factory și a adresat invitații de colaborare către mediul privat, sectorul public, precum și către instituțiile de cercetare și mediul academic, în vederea dezvoltării unui parteneriat extins.

„Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie”, a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.

Șeful instituţiei consideră că tehnologia nouă, inteligenţa artificială reprezintă „parte în orice conflict, în orice război cald sau în orice război rece”.

„Este parte în ceea ce înseamnă zona de securitate cibernetică, este parte în zona de manipulare a datelor, pentru că deepfake-ul îl vedem. Inteligenţa artificială poate să genereze foarte multe lucruri care, bineînţeles, pot să fie reale sau nu. În ceea ce priveşte partea de inteligenţă artificială, trebuie să luăm în calcul zona de seturi de date pentru că seturile de date devin o armă în orice conflict viitor. Datele vor fi în viitor acea mină de aur. Sunt deja”, a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.

ICI București: securitatea României depinde tot mai mult de tehnologie și utilizarea etică a inteligenței artificiale

Reprezentantul ICI București a subliniat că protejarea României în contextul actual și viitor presupune o atenție sporită și o mai bună pregătire în domeniul tehnologiei.

Acesta a explicat că deja sunt utilizate aplicații în zona de securitate, menționând inclusiv compania Palantir Technologies, prezentă în acest domeniu încă dinainte de 2020. În opinia sa, conflictele viitorului vor implica inevitabil o combinație între factorul uman și tehnologie, rămânând deschisă discuția privind utilizarea etică a acestor instrumente.

El a arătat că înțelegerea tehnologiei devine esențială pentru protejarea țării, într-un context în care societatea este tot mai dependentă de soluții digitale. Totodată, a subliniat că obiectivul final trebuie să fie dezvoltarea unei Românii prospere și stabile, construită cu ajutorul tehnologiei, dar orientată spre binele generațiilor viitoare.

În același timp, acesta a atras atenția că, deși tehnologia devine indispensabilă, este important să nu se piardă conexiunea umană, relaționarea directă și empatia, subliniind că deciziile bazate exclusiv pe date riscă să elimine dimensiunea umană esențială a societății.

„Nu mai este niciun secret că există aplicaţii care sunt folosite pentru ceea ce înseamnă partea de securitate. E vorba de Palantir (Palantir Technologies – companie americană specializată în software de analiză a datelor n.r.), care a început dinainte de 2020. Orice conflict al viitorului va însemna şi această îmbinare între om şi tehnologie. Rămâne de discutat cum va fi folosită etic tehnologia. Ca să protejăm România, trebuie să înţelegem tehnologia. Suntem înconjuraţi de tehnologie – şi până la urmă contează ca finalul să fie ceea ce ne dorim, acea Românie mare, prosperă, frumoasă, în care să ne dorim să trăim şi pe care să o pregătim pentru copiii şi nepoţii noştri, să fie construită de noi cu ajutorul tehnologiei. Nu vom mai putea să facem nimic fără tehnologie, însă este esenţial să nu se piardă acea conexiune între oameni, să nu se piardă acea relaţionare, să se creeze punţile pentru că, până la urmă, fără acea strângere de mână, nu rămân decât date, nu rămân decât lucruri plate, lucruri lipsite nu de viaţă, ci lipsite de emoţie şi de empatie”, a adăugat Adrian-Victor Vevera.