Bogdan Ivan, bilanț la final de mandat. Vești bune privind facturile de energie și gaze: Am reuşit să plafonăm timp de un an preţul la gaze

Ministrul demisionar al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat luni, în cadrul bilanțului de mandat, că România a reușit să plafoneze prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici pentru un an. Declarațiile au fost făcute în contextul unor evoluții tensionate pe piețele energetice, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. Oficialul a prezentat măsurile adoptate pentru reducerea prețurilor la energie și combustibili, precum și proiectele majore de investiții în sectorul energetic.

Bogdan Ivan anunță plafonarea prețului la gaze și obiectivele asumate în mandat

Bogdan Ivan a explicat că măsura plafonării prețului la gaze naturale pentru consumatorii casnici reprezintă una dintre principalele intervenții realizate în mandatul său, într-un context marcat de prețuri ridicate la energie în România.

„Am preluat acest mandat într-o perioadă în care vorbeam despre cel mai mare preţ la energie electrică din toată Uniunea Europeană raportată la veniturile oamenilor şi am venit cu două obiective foarte clare pentru un mandat care l-am proiectat până în decembrie 2028, dar se pare că a fost mai scurt de atât, şi anume creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice din România, creşterea capacităţii de stocare a energiei electrice din România şi reducerea preţului pentru consumatorul final, sub media Uniunii Europene”, a spus ministrul demisionar al Energiei, Bogdan Ivan.

În același timp, oficialul a detaliat intervențiile realizate în contextul crizei carburanților generată de tensiunile din Orientul Mijlociu, subliniind că autoritățile au analizat inclusiv declararea stării de criză pentru limitarea efectelor asupra pieței interne.

„Toate aceste obiective au un singur rol, şi anume să scadă presiunea supra-consumatorului final. Aceste măsuri au ajuns să scadă aproximativ cu un leu litrul de motorină. Dacă nu erau luate, este evident că eram în situaţia în care astăzi, tot ceea ce înseamnă piaţa carburanţilor şi în special motorină standard, să fie la un preţ mai mare cu un leu. Şi ca să fiu foarte precis, din ultimele 100 de zile, doar în 14 zile, preţul motorinei a depăşit pragul psihologic de 10 lei”, a menţionat ministrul.

În paralel, Bogdan Ivan a precizat că au fost inițiate consultări extinse cu experți și reprezentanți ai pieței pentru identificarea unor soluții sustenabile de reducere a prețurilor la energie pentru populație și companii.

„Dacă în luna iulie, în urma eliminării plafonului la energia electrică, vorbeam despre oferte care, în marea lor majoritate, se situau în jurul cifrei de 1,55-1,60 lei, astăzi, la aproximativ 10 luni din acest moment, putem să spunem că majoritatea ofertelor sunt sub 1,30 lei, ceea ce înseamnă, în medie, o reducere cu circa 15% a preţului final pentru consumatorii casnici”, a anunţat ministrul.

Reduceri de prețuri și creșteri de capacitate în energie, anunțate de Bogdan Ivan

Bogdan Ivan a evidențiat evoluțiile din sectorul energetic, subliniind creșterea producției și a capacităților instalate, dar și dinamica pieței furnizorilor de energie.

Ministrul a arătat că producția de energie a crescut cu peste 10% față de începutul anului 2025, iar capacitatea instalată a depășit pragul de 8.500 MW, marcând o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare.

„Deja avem companii foarte mari, la care statul este acţionar principal, în care, pentru consumatorii care au mai mult de 100 de kW, deja au venit cu oferte de reducere a preţului final. De asemenea, sunt 600.000 de oameni care, în ultimele şase luni de zile, au optat să migreze de la un operator de furnizare care le oferea un preţ de 1,50-1,60 lei, către un operator de furnizare care le oferă un preţ de 0,99 de lei pe kW, 1 leu, 1 leu şi 5 bani, 1 leu şi 10 bani.

Este o măsură prin care oamenii, în mod absolut gratuit, pot să migreze de la un furnizor la alt furnizor, în maxim 21 de zile, fără să aibă un cost suplimentar, lucru care automat le conferă dreptul de a beneficia de această opţiune garantată de către statul român”, a spus Ivan.

În ceea ce privește piața gazelor, ministrul a atras atenția asupra presiunilor generate de evoluțiile externe și asupra riscurilor asociate eliminării plafonării.

„Dacă până la această dată nu existau premisele ca un eveniment exterior să provoace perturbaţii pe piaţă, iată că, odată cu declanşarea conflictului din Orientul Mijlociu, am avut creşteri la preţul final la care se tranzacţionează gaze naturale cuprinse între 40 şi 70% pe piaţa TTF. Acest lucru, evident, a creat o presiune suplimentară.

Încă din primele zile ale acestui conflict am venit cu un proiect prin care pentru consumatorii casnici, adică 3 milioane şi jumătate de gospodării din ţara noastră, preţul final să nu depăşească 0,31 lei per kilowatt sau 330 lei per megawatt. (…) În această formulă, până în 31 martie 2027, românii vor putea să beneficieze de acest preţ reglementat într-o formă în care facturile lor nu vor creşte”, a spus Bogdan Ivan.

De asemenea, oficialul a explicat că majorarea facturilor în sezonul rece a fost determinată de consum, nu de creșterea tarifelor.

„Vreau ca oamenii de acasă să ştie că datorită acţiunii pe care am făcut-o la Ministerul Energiei împreună cu colegii mei, am reuşit să plafonăm timp de un an de zile preţul la gaze naturale pentru consumatorul casnic. De asemenea, în luna iulie am avut acea presiune uriaşă a creşterii preţului la consumatorii casnici. Avem în România aproximativ 2 milioane de consumatori vulnerabili, care au venituri per membru de familie sub 2000 de lei.

Am creat un mecanism, încât din primele zile de mandat, prin care pentru acei consumatori vulnerabili pot să obţină un suport din partea statului în valoare de 50 de lei pe lună, lucru care poate să acopere până la 40% din factura unui consumator, care ajunge să aibă un consum de maxim 100 de kW. Pe această schemă au aplicat, în total, 731.000 de gospodării din ţara noastră, care, împreună cu colegii din Ministerul Muncii, au beneficiat de această reducere. Dacă stăm să ne raportăm la un an calendaristic, vorbim despre o reducere de 600 de lei pentru acei consumatori care au un consum redus, dar care au şi în venitul 2.000 de lei pe membru de familie”, a mai spus ministrul demisionar.

Investiții majore în energie și proiecte strategice, inclusiv la Cernavodă

Bogdan Ivan a prezentat și principalele proiecte strategice din energie, subliniind rolul investițiilor în creșterea capacității de producție și stabilizarea pieței.

Ministrul a indicat că proiecte precum cele de la Mintia și Iernut sunt considerate de interes național și ar urma să aducă peste 2.200 MW în sistem până la finalul anului 2026, în timp ce alte proiecte aflate în derulare însumează încă 540 MW.

„Din acest punct de vedere, am făcut o mapare, ce înseamnă proiecte care ţin de Ministerul Energiei. O parte dintre aceste proiecte le-am declarat ca şi strategice, din punct de vedere naţional, şi am ajuns în etapa în care astăzi avem două proiecte extrem de importante şi anume, proiectul de la Mintia, care sunt proiecte de interes naţional, şi cel de la Ernut, care, conform graficului de execuţie a lucrărilor, ar trebui să fie finalizate până în 31 decembrie 2026, lucru care, automat, va aduce un plus de 2.280 de megawatt în sistemul energetic naţional din ţara noastră”, a mai spus el.

În zona energiei nucleare, oficialul a anunțat un acord important de finanțare internațională, în urma discuțiilor cu președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga. În același context, ministrul a reiterat acordul pentru finanțarea modernizării Unității 1 de la Cernavodă Nuclear Power Plant, în valoare de 3 miliarde de dolari.

„De asemenea, am demarat discuţiile pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, care vor dubla capacitatea de producţie energetică a României, de la 1400 de megavati la 2800 de megavati producţie energetică nucleară, care vor acoperi aproximativ 40% din totalul energiei produse în ţara noastră. Acolo vorbim despre investiţii de 11 miliarde de dolari, pentru care deja avem un semnal pozitiv din partea Exim Bank, de circa 3 miliarde, urmând ca structura finală a costului să fie acoperită dintr-o structură de finanţare extrem de complex”, a menţionat el.

În bilanțul general al mandatului, oficialul a indicat că România a atras finanțări totale de aproximativ 8,5 miliarde de euro pentru sectorul energetic, inclusiv pentru proiecte nucleare, infrastructură de gaze și inițiativa Gigafactory.

„La finalul acestor 10 luni, împreună cu echipa pe care am condus-o la Ministerul Energiei, am ajuns să aducem în ţara noastră, fie prin contrate de finanţare gata semnate, fie prin noi acorduri de finanţare aproximativ 8,5 miliarde de euro, 3 miliarde şi jumătate în finanţări pentru nuclear şi pentru infrastructurile gaze naturale, 1 miliard din Fondul pentru modernizare şi încă 5 miliarde de euro proiectul Gigafactory, un proiect extrem de important pe care l-am iniţiat încă de acum un an de zile ca şi Ministrul Economiei şi Digitalizării, pe care trebuie l-am continuat la Ministerul Energiei şi care în cursul săptămânii trecute am demarat procedurile de selecţie a operatorului care va gestiona acest proiect, care va fi construit lângă reactorul nuclear de la Cernavodă şi care va fi cea mai importantă fabrică de inteligenţă artificială din Europa Centrală şi de Est, lucru care ne va poziţiona ca o ţară strategică pentru orice aliat, dar mai ales pentru Uniunea Europeană şi pentru Statele Unite ale Americii”, a spus Bogdan Ivan, în conferinţa de bilanţ a mandatului la Ministerul Energiei.

Tabel sinteză – măsuri și rezultate anunțate de Bogdan Ivan:

Domeniu	Măsură / Evoluție	Impact
Gaze naturale	Plafonare preț 1 an	Facturi stabile pentru 3,5 milioane gospodării
Energie electrică	Scădere oferte sub 1,30 lei/kWh	Reducere medie ~15%
Carburanți	Măsuri fiscale și de piață	-1 leu/litru motorină
Consumatori vulnerabili	Sprijin 50 lei/lună	Până la 40% din factură acoperită
Capacitate energetică	Creștere la peste 8.500 MW	+10% producție
Proiecte strategice	Mintia, Iernut	+2.280 MW până în 2026
Energie nucleară	Investiții Cernavodă	3 mld. $ modernizare + 11 mld. $ extindere
Finanțări totale	8,5 miliarde euro	Dezvoltare infrastructură energetică