România, țara supravegherii totale. Zeci de mii de cetățeni au fost urmăriți legal în ultimii ani

În România, supravegherea cetățenilor în numele „siguranței naționale” a continuat fără oprire indiferent de schimbarea Președinților sau a conducătorilor instituțiilor cheie.

În perioada alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025, Parchetul General și Curtea Supremă de Justiție au emis un număr impresionant de mandate de securitate națională (MSN), menținând industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan, conform Gândul.

Peste 55.000 de persoane au fost vizate de supraveghere în România

Din 24 noiembrie 2024, ziua primului tur al alegerilor prezidențiale, până pe 16 septembrie 2025, data trimiterii în judecată a dosarului „Georgescu”, România a pus în aplicare 2.843 de mandate de securitate națională. În ultimii trei ani, ÎCCJ a emis 8.603 mandate de supraveghere, fără ca vreo solicitare să fie respinsă, iar filtrul legal care ar trebui să protejeze drepturile fundamentale ale românilor a fost practic inexistent.

Mandatele de securitate națională permit, conform legii, interceptarea comunicațiilor, filajul și localizarea prin GPS

Mandatele de securitate națională permit, conform legii, interceptarea comunicațiilor, filajul și localizarea prin GPS, accesul la tranzacții financiare, extragerea de informații din corespondența poștală, ridicarea obiectelor personale și instalarea de tehnică de interceptare. În lipsa unei statistici oficiale, sursele estimează că peste 55.000 de persoane au fost vizate în ultimii trei ani, folosindu-se minimum 20 de persoane per mandat. Deși volumul informațiilor strânse este uriaș, dosarele efectiv instrumentate pentru infracțiuni de securitate națională sunt foarte puține.

Unul dintre cazurile recente implică fostul șef al Serviciului de Informații al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, acuzat de trădare și vânzarea de secrete de stat către KGB-ul din Belarus, anchetă desfășurată cu sprijin internațional. Totuși, pentru majoritatea mandatelor, numărul persoanelor vizate rămâne necunoscut publicului, Parchetul General și Curtea Supremă refuzând să dezvăluie aceste date, invocând securitatea națională, potrivit sursei menționate.

Distribuția mandatelor arată că 2.872 au fost solicitări inițiale, 1.857 prelungiri, 3.115 completări și doar 759 încetări. În anul alegerilor prezidențiale 2024, au fost emise 2.709 mandate, iar în ultimii doi ani ai mandatului lui Klaus Iohannis – ianuarie 2023 până în noiembrie 2024 – au fost 5.894 mandate, fără ca vreun judecător să respingă vreo solicitare. În 2021, se raportau peste 3.000 de mandate pe an, filtrul ÎCCJ fiind la fel de inexistent.

În Statele Unite, instanța FISA a emis în 2024 doar 356 de mandate

Comparativ, în Statele Unite, unde populația este de 18 ori mai mare decât România, instanța FISA a emis în 2024 doar 356 de mandate, dintre care 267 au fost aprobate integral, 72 modificate și 15 respinse parțial.

Sistemul american include un filtru real al judecătorilor, protejând drepturile fundamentale, spre deosebire de România, unde „gardianul” libertăților nu funcționează. Mandatele de securitate națională din România au permis restrângerea pas cu pas a libertăților fundamentale, transformând viața a zeci de mii de cetățeni într-o supraveghere legalizată și continuă.