România, țară bogată. Dumitru Chisăliţă: În 2025, România s-a situat pe primul loc la creşterea preţurilor la alimente

Președintele Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, precizează că în 2025 România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la alimente din UE. Conform celor mai recente date Eurostat privind inflația alimentară, în timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a raportat o creștere de 6,7%, de peste două ori mai mare decât media comunitară și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre.

Inflația alimentară din România: Președintele AEI avertizează asupra unui risc de agravare în 2026

Președintele Asociației pentru Energie Inteligentă (AEI) afirmă că această „performanță nedorită” nu reprezintă un „accident conjunctural”, ci este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate. El avertizează că semnalele pentru 2026 nu indică o corecție, ci un risc real de creștere a presiunilor inflaționiste.

„Intenţia Guvernului de a introduce un preţ administrativ la gaze pentru populaţie creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie. Aşa cum arată analizele realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, acest tip de intervenţie nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra preţurilor finale ale bunurilor de larg consum”, explică Chisăliţă.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, estimează că prețul gazelor pentru industrie ar putea crește cu până la 15% față de nivelul din 2025. El atrage atenția că, într-o economie în care sectorul alimentar depinde puternic de energie, această majorare va avea efecte directe asupra costului produselor, contribuind la o creștere medie a prețurilor alimentelor de aproximativ 5% doar din această componentă.

Chisăliță menționează că, potrivit prognozelor Băncii Centrale Europene, inflația totală din zona euro este așteptată să scadă la 1,6–2,0%, iar inflația alimentară să se situeze între 2,4–2,7%. În acest context, evoluția prețurilor la energie ar putea avea, în ansamblu, un efect neutru sau chiar unul ușor negativ asupra inflației europene.

Acesta spune că România porneşte dintr-o poziţie „mult mai fragilă”.

„După o inflaţie totală de 8,6% în 2025, Banca Naţională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. Această valoare maschează însă diferenţe majore între componentele inflaţiei. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puţin probabilă.
Gazul natural şi energia electrică se reflectă în preţul alimentelor prin trei canale esenţiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul şi depozitarea (lanţuri frigorifice, logistică) şi inputurile agricole (îngrăşăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanţul de producţie”, precizează preşedintele AEI.

Inflația alimentară în România ar putea atinge 7,5–9% în 2026, avertizează AEI

Potrivit unei estimări realizate de Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI), dacă prețul gazelor pentru industrie va crește cu 15% în 2026, inflația alimentelor în România ar putea ajunge la valori cuprinse între 7,5% și 9,0%.

„Cu alte cuvinte, există şanse ca anul 2026 să aducă o inflaţie alimentară chiar mai ridicată decât cea din 2025. Diferenţa inflaţiei alimentelor în România, faţă de Uniunea Europeană ar deveni astfel şi mai pronunţată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1–3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de preţuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială şi coerenţă a politicilor”, mai spune Chisăliţă.

Acesta avertizează că, fără decizii care să țină cont de efectele în lanț ale intervențiilor administrative, România „riscă să nu fie doar campioana scumpirilor”, ci și „un exemplu clar al modului în care costurile ascunse și eronate ajung inevitabil în farfuria consumatorului”.