România și Europa au aceeași problemă. Rețelele electrice nu mai susțin ritmul noilor investiții. Factura modernizării depășește 1.200 de miliarde de euro

Rețelele electrice au devenit una dintre cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană după criza energetică. În timp ce statele membre accelerează investițiile în energie regenerabilă și electrificarea economiei, infrastructura de transport și distribuție nu ține pasul cu ritmul dezvoltării. Potrivit estimărilor europene, investițiile necesare depășesc 1.200 de miliarde de euro până în 2040, iar blocajele din rețea afectează deja proiecte din întreaga Europă, inclusiv din România.

Rețelele electrice europene au nevoie de investiții de peste 1.200 de miliarde de euro până în 2040

Potrivit unei analize publicate de Energy Industry Review, rețelele electrice au devenit principalul obstacol în calea accelerării tranziției energetice europene, în condițiile în care infrastructura actuală trebuie să integreze volume fără precedent de energie regenerabilă.

Capacitatea Uniunii Europene de a-și atinge obiectivele climatice depinde tot mai mult de modernizarea sistemelor de transport și distribuție a energiei. Extinderea accelerată a capacităților eoliene și fotovoltaice, dezvoltarea sistemelor de stocare și electrificarea industriei și transporturilor impun investiții masive în infrastructura energetică a continentului.

Comisia Europeană estimează că investițiile anuale în infrastructura energetică trebuie să crească de la aproximativ 70 de miliarde de euro în prezent la un nivel cuprins între 81 și 124 de miliarde de euro în următorii ani.

Conform Pachetului european privind rețelele electrice, investițiile necesare în rețelele de transport ajung la 472 de miliarde de euro până în 2040. Peste 70% din aceste fonduri trebuie direcționate către proiecte interne, ceea ce ar permite extinderea rețelelor de transport cu până la 50% în următoarele două decenii.

În paralel, alte 730 de miliarde de euro vor trebui investite exclusiv în rețelele de distribuție. Dimensiunea provocării diferă de la o țară la alta. Franța, Germania și Țările de Jos concentrează împreună peste jumătate din investițiile prognozate la nivel european. Numai Germania intenționează să investească 204 miliarde de euro în infrastructura de distribuție până în anul 2035.

Deficitul de transformatoare și cabluri pune presiune pe dezvoltarea infrastructurii

Pe lângă nevoia uriașă de finanțare, operatorii europeni se confruntă cu probleme tot mai mari în aprovizionarea cu echipamente esențiale pentru dezvoltarea rețelelor.

Producătorii solicită planuri de investiții pe termen lung pentru a putea extinde capacitățile de fabricație, însă concurența din industrie limitează schimbul de informații privind volumele disponibile și capacitatea de producție. În multe cazuri, operatorii de sistem depind de un singur furnizor și au o vizibilitate redusă asupra termenelor de livrare.

Această situație generează întârzieri, creșteri de costuri și dificultăți în implementarea proiectelor.

Datele comerciale arată că Uniunea Europeană înregistrează un deficit de 3,11 miliarde de euro la transformatoare și de 9,29 miliarde de euro la cabluri. În 2025, statele membre au importat transformatoare din China în valoare de 11,8 miliarde de euro, echivalentul a peste jumătate din totalul importurilor realizate de blocul comunitar.

Dependenta de furnizorii externi evidențiază caracterul strategic al acestor echipamente și competiția tot mai intensă pentru accesul la componente esențiale în procesul de modernizare a infrastructurii energetice.

Milioane de MW de proiecte regenerabile așteaptă conectarea la rețea

Extinderea producției de energie regenerabilă avansează într-un ritm fără precedent. Dacă în 2018 Uniunea Europeană a instalat 8,3 GW de panouri fotovoltaice, în 2025 capacitatea nou instalată a ajuns la 65,1 GW într-un singur an.

Potrivit documentului „Provocarea rețelei electrice europene: o soluție decisivă pentru accelerarea electrificării”, această creștere trebuie însoțită de transformări majore ale infrastructurii pentru a evita congestia, reducerea producției și distorsiunile de piață.

Comisia Europeană estimează că aproximativ 1,7 TW de proiecte regenerabile așteaptă în prezent accesul la rețea. Dacă toate aceste capacități ar fi conectate, producția eoliană și solară a Uniunii Europene s-ar multiplica de 2,6 ori.

Blocajele sunt deja vizibile. Austria, Bulgaria și România au raportat anul trecut lipsa capacității disponibile pentru noi proiecte de producție la nivelul rețelelor de transport. În Finlanda, aproximativ 400 GW de proiecte regenerabile așteaptă aprobarea pentru conectare.

Odată puse în funcțiune, aceste capacități generează însă o altă provocare. În perioadele cu producție ridicată și consum redus, operatorii sunt obligați să limiteze producția pentru a menține stabilitatea sistemului, ceea ce generează costuri suplimentare și pierderi pentru dezvoltatori.

Rețelele electrice din România nu țin pasul cu ritmul investițiilor în energie regenerabilă

Rețelele electrice din România se confruntă cu probleme similare, însă efectele sunt amplificate de ritmul rapid al investițiilor în energie regenerabilă și de întârzierile în modernizarea infrastructurii.

În Dobrogea și în sudul țării sunt dezvoltate mii de MW de proiecte eoliene și fotovoltaice, însă rețeaua de transport operată de Transelectrica este deja suprasolicitată în anumite zone.

Liniile și stațiile existente au fost proiectate pentru un model energetic bazat pe centrale mari, precum hidrocentralele, termocentralele și centrala nucleară, nu pentru integrarea unui număr mare de producători distribuiți.

Referindu-se la dificultățile actuale, Dan Pîrsan, președintele APCE (Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie), avertizează că soluțiile adoptate până acum nu rezolvă problema de fond.

„Situația devine delicată când vine vorba de rețele, care nu au fost concepute să funcționeze în ambele sensuri; există provocări atât la nivel tehnic, cât și la nivel de mentalitate”, a explicat Dan Pîrsan.

Pe lângă limitările infrastructurii de transport, România se confruntă și cu o lipsă de capacități de stocare. Sistemele bazate pe baterii și alte tehnologii de flexibilitate sunt încă insuficiente pentru a absorbi surplusurile de producție și pentru a reduce presiunea asupra rețelei.

Costurile congestiei cresc, iar dezvoltatorii pierd venituri importante

Efectele economice ale blocajelor din infrastructură devin tot mai vizibile pe piețele europene de energie.

În 2023, costurile asociate congestiei au ajuns la 3,1 miliarde de euro în Germania, 1,3 miliarde de lire sterline în Regatul Unit și 38 de milioane de euro în Franța.

Germania a înregistrat peste 570 de ore cu prețuri negative la energie în 2025, cu 25% mai mult decât în anul anterior. În Spania au fost raportate peste 500 de ore cu prețuri negative, de două ori mai multe decât în 2024.

Aceste perioade afectează direct veniturile dezvoltatorilor, reduc atractivitatea contractelor de achiziție de energie pe termen lung și pot genera costuri suplimentare pentru guverne în cadrul mecanismelor Contracte pentru Diferență (CfD).

Rețelele electrice europene devin o țintă tot mai frecventă pentru atacuri și acte de sabotaj

Pe lângă provocările tehnice și financiare, infrastructura energetică europeană este expusă unui nivel tot mai ridicat de amenințări cibernetice și fizice.

Invazia Rusiei în Ucraina a evidențiat vulnerabilitatea sistemelor energetice într-un context geopolitic tensionat. În ultimii ani au fost raportate milioane de tentative de atac asupra infrastructurii energetice europene.

În ianuarie, rețeaua electrică a Berlinului a fost afectată de un act de sabotaj, iar autoritățile europene avertizează că riscurile cibernetice continuă să crească.

România nu este ocolită de aceste amenințări. După declanșarea războiului din Ucraina, au fost raportate incidente la operatori energetici precum Electrica și Complexul Energetic Oltenia. În mai 2023, infrastructura SCADA a Distribuție Energie Electrică România a fost vizată de un atac cibernetic, iar în decembrie 2024 Grupul Electrica a fost ținta unui atac ransomware.

Totodată, Transelectrica a semnalat mai multe cazuri de furt al unor elemente structurale de la stâlpii de înaltă tensiune, incidente care au generat riscuri reale pentru funcționarea Sistemului Energetic Național.

Statele europene accelerează măsurile pentru modernizarea infrastructurii

În fața acestor provocări, statele europene și instituțiile comunitare promovează măsuri pentru accelerarea investițiilor și reducerea blocajelor.

Franța a introdus obligații de planificare pe termen lung pentru operatorul de transport RTE, cu proiecții până în anul 2040. Germania dezvoltă modele de achiziții comune între operatorii de sistem, iar Regatul Unit coordonează investiții de 14,5 miliarde de lire sterline prin parteneriatul Great Grid.

Comisia Europeană recomandă statelor membre să realizeze investiții înainte ca nivelul de congestie să devină critic și să integreze încă din faza de planificare soluții de flexibilitate, stocare și tehnologii Grid Edge.

Documentul „Provocarea rețelei electrice europene: o soluție decisivă pentru accelerarea electrificării” recomandă, printre altele, planificarea coordonată până în 2040 și 2050, dezvoltarea acordurilor-cadru pe termen lung, standardizarea accelerată a echipamentelor, creșterea transparenței în lanțurile de aprovizionare, adoptarea unor reguli comune de securitate cibernetică și integrarea rezilienței climatice, fizice și digitale în toate proiectele viitoare de infrastructură energetică.