România și alte state membre ale UE se opun planului de reducere treptată a cotelor gratuite de emisii de carbon

Șase state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, contestă planul Comisiei Europene de reducere a cotelor gratuite de emisii de carbon pentru industrie. Guvernele cer menținerea actualelor alocări, invocând creșterea prețurilor la energie provocată de războiul din Iran. Discuțiile vor avea loc joi, la Bruxelles, înaintea adoptării noilor reguli europene.

Șase state membre ale UE se opun planului de reducere treptată a cotelor gratuite de emisii de carbon acordate industriei

Șase state membre ale Uniunii Europene (UE) se opun planului Bruxelles-ului de reducere treptată a cotelor gratuite de emisii de carbon acordate industriei. Potrivit unui document consultat de agenția de presă „Reuters”, guvernele Bulgariei, Cehiei, Greciei, Poloniei, României și Slovaciei solicită reguli mai flexibile pentru a sprijini companiile afectate de creșterea prețurilor la energie, amplificată de războiul din Iran.

În această lună, Comisia Europeană a propus noi reguli privind numărul de permise gratuite de emisii pe care industriile le vor primi până în 2030. Executivul european susține că modificările ar reduce costurile suportate de industrie pentru emisiile de carbon cu aproximativ 4 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului. Acest lucru ar urma să fie realizat prin diminuarea mai lentă decât era prevăzut inițial a numărului de alocări gratuite.

Cele șase state semnatare ale documentului comun cer însă înghețarea numărului de permise gratuite la nivelul acordat anul trecut. Acestea avertizează că majorarea prețurilor la energie, accentuată de izbucnirea conflictului din Iran la sfârșitul lunii februarie, pune în pericol competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.

În document, guvernele susțin că noile reguli ar putea crește riscul pierderii competitivității pe piețele globale, al închiderii unor unități de producție sau al relocării acestora în afara Uniunii Europene.

Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii reprezintă principalul instrument al UE pentru reducerea emisiilor de CO₂ și combaterea schimbărilor climatice. Acesta obligă companiile poluatoare să cumpere certificate de emisii. În timp ce anumite industrii grele și state cu mixuri energetice bazate pe combustibili fosili solicită mai multe cote gratuite, alte țări, precum Spania și Suedia, care au avansat mai mult în tranziția către energie curată, cer Comisiei Europene să nu slăbească mecanismul actual.

Documentul elaborat de cele șase guverne urmează să fie discutat joi de miniștrii industriei din statele membre ale UE. Varianta finală a regulilor privind permisele gratuite de CO₂ este așteptată să fie adoptată până la sfârșitul lunii iunie.

În paralel, Uniunea Europeană pregătește pentru mijlocul lunii iulie o revizuire mai amplă și pe termen lung a sistemului de comercializare a emisiilor, pentru a-l alinia la obiectivele climatice stabilite pentru anul 2040.

Obiectivele UE privind schimbările climatice

Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon stabilite prin pachetul „Pregătiți pentru 55”. În acest context, a fost aprobată Legea europeană a climei, care majorează ținta de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile existente, și transformă obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 într-o obligație legală pentru statele membre.

În noiembrie 2025, Parlamentul European a votat modificarea Legii climei pentru introducerea unui nou obiectiv intermediar: reducerea emisiilor cu 90% până în 2040 față de nivelurile din 1990. Propunerea eurodeputaților prevede ca până la cinci puncte procentuale din reducerea netă a emisiilor să poată proveni din achiziționarea de credite internaționale de carbon, prin susținerea unor proiecte de reducere a emisiilor în afara Uniunii Europene. Parlamentul urmează să negocieze această modificare legislativă cu statele membre.

Legea europeană a climei face parte din Pactul Verde European, strategia prin care Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic. Pentru atingerea acestor obiective, Bruxelles-ul a elaborat pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55 în 2030”, care include revizuirea mai multor acte normative și noi propuneri privind clima și energia.

Un element central al acestui pachet este Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), principalul instrument european pentru reducerea emisiilor generate de industrie. Sistemul obligă companiile să dețină certificate pentru fiecare tonă de CO₂ emisă, acestea fiind achiziționate prin licitație. Totodată, mecanismul include stimulente menite să sprijine inovarea și tranziția către tehnologii mai puțin poluante.

Schema ETS reprezintă prima și cea mai mare piață de carbon din lume. Ea acoperă aproximativ 40% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene și se aplică unui număr de aproximativ 10.000 de centrale electrice și unități industriale din statele membre.

Pentru alinierea sistemului la obiectivele Pactului Verde European, Parlamentul European a aprobat în aprilie 2023 reforma ETS, cunoscută și sub denumirea ETS2. Noile reguli prevăd reducerea emisiilor din sectoarele acoperite de sistem cu 62% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.

De asemenea, Parlamentul European susține amânarea cu un an a introducerii ETS II, de la 2027 la 2028. Noua etapă a sistemului va viza emisiile de CO₂ provenite din arderea combustibililor în transportul rutier și în sectorul clădirilor, iar amânarea ar oferi statelor membre mai multă flexibilitate pentru atingerea obiectivelor climatice asumate.

Reducerea emisiilor din transporturi în Europa

Emisiile de la avioane și vapoare

Aviația civilă este responsabilă pentru aproximativ 13,4% din totalul emisiilor de CO₂ generate de sectorul transporturilor din Uniunea Europeană. În aprilie 2023, Parlamentul European a aprobat revizuirea Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru aviație, astfel încât sistemul să se aplice tuturor zborurilor care pleacă din Spațiul Economic European, format din statele membre ale UE, precum și Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Zborurile care au ca destinație sau punct de plecare țări din afara acestei zone rămân, deocamdată, acoperite de schema internațională de reducere și compensare a emisiilor din aviație, cunoscută sub numele Corsia.

Uniunea Europeană urmărește totodată eliminarea treptată a alocărilor gratuite de certificate de emisii pentru sectorul aviatic până în anul 2026 și încurajarea utilizării combustibililor sustenabili pentru aviație.

Parlamentul European și Consiliul UE au convenit ca utilizarea combustibililor alternativi, precum uleiul de gătit uzat, combustibilii sintetici sau hidrogenul, să devină treptat standard în domeniul aviației. Potrivit planului european, furnizorii vor trebui să înceapă livrarea de combustibil sustenabil pentru aviație din 2025, iar ponderea acestuia ar urma să ajungă la 70% din totalul combustibilului utilizat în aeroporturile din Uniunea Europeană până în 2050.

Și transportul maritim va fi inclus în schema ETS. Parlamentul European dorește reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de nave, cu 2% începând din 2025, cu 14,5% din 2035 și cu 80% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2020. Noile reguli vor viza navele cu un tonaj brut de peste 5.000 de tone, responsabile pentru aproximativ 90% din emisiile de CO₂ produse de sectorul maritim.

Emisiile de la mașini

Mașinile și camionetele sunt responsabile pentru aproximativ 15% din emisiile de dioxid de carbon ale Uniunii Europene. În acest context, Parlamentul European a susținut propunerea Comisiei Europene privind eliminarea completă a emisiilor de CO₂ pentru autoturisme și camionete noi până în 2035. Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost stabilite și ținte intermediare de reducere a emisiilor până în 2030, respectiv 55% pentru autoturisme și 50% pentru camionete, comparativ cu nivelurile actuale.

Noile reguli prevăd că, începând cu anul 2035, toate mașinile noi introduse pe piața Uniunii Europene vor trebui să aibă emisii zero de dioxid de carbon. Aceste cerințe nu se aplică însă vehiculelor deja aflate în circulație, ci doar celor nou fabricate și comercializate.

Tranziția către vehicule cu emisii zero este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii necesare pentru combustibili și energii curate. În urma negocierilor cu Consiliul UE, eurodeputații au obținut angajamente privind extinderea rețelei de stații de încărcare electrică de-a lungul principalelor drumuri europene, astfel încât acestea să fie amplasate la cel mult 60 de kilometri distanță una de alta pentru autoturisme până în 2026. Pentru camioane și autobuze, stațiile de încărcare vor trebui să fie disponibile la fiecare 120 de kilometri până în 2028.

În paralel, se prevede dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, prin instalarea de stații de realimentare la cel mult 200 de kilometri distanță una de alta de-a lungul principalelor rute din Uniunea Europeană, obiectiv care ar urma să fie atins până în 2031.

Reducerea emisiilor din sectorul energetic

Arderea combustibililor fosili este responsabilă pentru mai mult de trei sferturi din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Din acest motiv, reducerea consumului de energie și dezvoltarea unor surse mai curate sunt considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, dar și pentru diminuarea dependenței de importurile energetice din țări terțe.

În iulie 2023, Parlamentul European a adoptat noi reguli menite să încurajeze economisirea energiei. Potrivit acestora, statele membre trebuie să asigure, la nivel colectiv, o reducere a consumului de energie de cel puțin 11,7% până în 2030, comparativ cu proiecțiile realizate în 2020 pentru anul 2030. În plus, este prevăzută realizarea unor economii anuale medii de energie de 1,5% până la finalul deceniului.

În prezent, încălzirea și răcirea clădirilor reprezintă aproximativ 40% din consumul total de energie în Uniunea Europeană. În acest context, Parlamentul European lucrează la noi reguli privind performanța energetică a clădirilor, cu obiectivul de a transforma parcul imobiliar european într-unul cu emisii zero până în 2050. Printre măsurile avute în vedere se numără strategii de renovare a clădirilor existente, obligativitatea ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând cu 2030 și instalarea de panouri solare pe construcțiile noi.

Un rol important în reducerea emisiilor îl are și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. În prezent, peste 20% din energia consumată în Uniunea Europeană provine din surse regenerabile, însă obiectivul este extinderea semnificativă a acestui procent în următorii ani.

În decembrie 2022, eurodeputații au solicitat accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de energie regenerabilă, inclusiv pentru instalarea de panouri solare și turbine eoliene. În același timp, se urmărește dezvoltarea hidrogenului regenerabil și a altor surse offshore, precum energia valurilor, ca alternative la combustibilii fosili. În acest context, Uniunea Europeană intenționează să reducă treptat finanțarea proiectelor de infrastructură pentru gaze naturale, redirecționând resursele către infrastructuri dedicate hidrogenului și energiei regenerabile offshore.

În septembrie 2023, Parlamentul European a aprobat un acord care susține creșterea utilizării energiei regenerabile în conformitate cu Pactul Verde European și cu obiectivul reducerii dependenței energetice de Rusia. Acesta prevede ca ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie al UE să ajungă la 42,5%, iar statele membre sunt încurajate să vizeze un nivel de până la 45%.

Taxarea carbonului la bunuri de import

Un mecanism de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră este conceput pentru a stimula reducerea emisiilor atât în Uniunea Europeană, cât și în afara acesteia, prin aplicarea unei taxe la importul de bunuri provenite din țări cu politici climatice mai puțin stricte. Scopul principal al acestei măsuri este de a preveni relocarea emisiilor de carbon, fenomen prin care producția industrială este mutată în state cu reglementări mai permisive privind gazele cu efect de seră.

În cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, Uniunea Europeană a instituit Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), care presupune aplicarea unei taxe pe carbon pentru anumite produse importate din afara UE. Acest mecanism vizează în special bunuri provenite din industrii energointensive, precum cele de oțel, fier, ciment, aluminiu, îngrășăminte și hidrogen.

Importatorii vor fi obligați să achite diferența dintre prețul carbonului plătit în țara de origine a produsului și prețul certificatelor de emisii din cadrul sistemului european ETS. În acest fel, se urmărește asigurarea unui nivel echitabil de concurență și evitarea avantajelor acordate producătorilor din state cu standarde de mediu mai puțin exigente.

Mecanismul CBAM va fi introdus treptat în perioada 2026–2034, în paralel cu eliminarea alocărilor gratuite de certificate din schema ETS a Uniunii Europene. Parlamentul European a aprobat aceste reguli în aprilie 2023.

Reducerea emisiilor de carbon din alte sectoare

Sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, precum transportul, agricultura, construcțiile și gestionarea deșeurilor, continuă să genereze aproximativ 60% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană. Pentru a reduce acest impact, Comisia Europeană a propus ca emisiile din aceste domenii să fie diminuate cu 40% până în 2030, raportat la nivelurile din 2005.

Această reducere urmează să fie realizată prin obiective naționale stabilite pentru fiecare stat membru, calculate în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor. În acest fel, țările cu venituri mai mici din Uniunea Europeană beneficiază de sprijin suplimentar pentru a-și îndeplini țintele climatice.

În martie 2023, Parlamentul European a susținut creșterea nivelului de ambiție, votând pentru majorarea obiectivului de reducere a emisiilor din aceste sectoare de la 30% la 40% până în 2030, comparativ cu anul de referință 2005.

Reducerea gazelor cu efect de seră altele decât CO2

Pentru a combate încălzirea globală, Uniunea Europeană încearcă să reglementeze nu doar emisiile de dioxid de carbon, ci și alte gaze cu efect de seră care contribuie semnificativ la schimbările climatice. Printre acestea se numără metanul, gazele fluorurate – cunoscute și sub denumirea de gaze F – precum și substanțele care afectează stratul de ozon.

Deși aceste gaze se regăsesc în atmosferă în cantități mai mici decât CO₂, ele pot avea un efect de încălzire mult mai puternic. Din acest motiv, reducerea emisiilor lor este considerată esențială pentru limitarea creșterii temperaturilor globale și atingerea obiectivelor climatice asumate la nivel internațional.

Măsurile promovate de Uniunea Europeană în acest domeniu sunt aliniate prevederilor Acordului de la Paris, care stabilește angajamente globale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice.