România se redresează economic. Alexandru Nazare: Greul a trecut. Nu va fi un an de recesiune

România se pregătește pentru redresare economică în 2026, după recesiunea tehnică din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că țara va înregistra creștere economică și un excedent bugetar la început de an, în timp ce deficitul planificat pentru acest an va scădea la 6,2% din PIB, reducând costurile cu dobânzile și îmbunătățind finanțarea statului.

România se pregătește pentru o creștere economică

Guvernul României a adoptat un pachet de măsuri economice menit să stimuleze redresarea, iar efectele se vor resimți chiar în 2026, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

După ce anul 2025 s-a încheiat cu o recesiune tehnică, autoritățile anticipează o creștere economică moderată, estimată la aproximativ 1% de Comisia de Prognoză.

După ultimele două trimestre ale anului 2025 marcate de scădere economică, România se pregătește să revină pe traiectoria creșterii economice. Ministrul Alexandru Nazare a declarat că primul semnal pozitiv se va vedea din trimestrul al treilea, prin:

• Scăderea inflației începând cu lunile iulie–august.

• Stimularea activității economice prin dobânzi mai mici și menținerea disciplinei bugetare.

“Eu cred că greul a trecut și că din trimestrul al treilea o să o să vedem semne bune, pe care le așteptăm în primul rând prin scăderea inflației, care va intra pe o pantă descendentă începând cu luna iulie, august. Și în al doilea rând, vom vedea o activitate economică mai bună. Va fi determinată de nivelul scăzut al dobânzilor, cu condiția, bineînțeles, să păstrăm aceeași direcție, aceeași disciplină bugetară, să fim foarte atenți cum drămuim banii.”, spune ministrul Alexandru Nazare.

Excedent bugetar la început de an

Unul dintre cele mai importante semnale pentru finanțele publice românești este excedentul bugetar din ianuarie 2026, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

• În ianuarie 2025, deficitul bugetar era de 11 miliarde lei.

• În ianuarie 2026, România a înregistrat un excedent de 800 de milioane lei, ceea ce a redus nevoia de împrumuturi suplimentare.

Chiar dacă excedentul este moderat și influențat de plățile efectuate la sfârșitul anului trecut, acesta arată venituri consistente, inclusiv din TVA, și confirmă că politica fiscală urmează direcția corectă.

 “În luna ianuarie 2025, aveam un deficit de 11 miliarde. În luna ianuarie 2026 avem un excedent de 800 de milioane, deci nu mai avem deficit. În ianuarie avem excedent, ceea ce ne-a permis să nu ne mai împrumutăm. (…) E adevărat, e un excedent moderat. El vine și din faptul că au fost făcute foarte multe plăți pe finalul anului trecut, dar este important ca semnal și se va vedea momentul când publicăm execuția, că totuși sunt venituri consistente, venituri inclusiv la TVA consistente, iar această execuție arată că suntem pe drumul corect.”, continuă ministrul.

România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,6% din PIB

România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,6% din PIB, în scădere față de anul precedent. Pentru 2026, Guvernul își propune reducerea acestuia la 6,2% din PIB. Această corecție fiscală va permite:

• Împrumuturi mai avantajoase pentru stat.

• Reducerea costurilor cu dobânzile, economisind sume importante din cheltuielile publice.

Ministrul Nazare a precizat că plățile estimate pentru datoria publică acumulată în trecut vor fi în jur de 60 de miliarde lei, dar nu implică noi împrumuturi.

“Planul este să reducem deficitul spre 6,2% din PIB, deci cu 1,4% din PIB mai mult decât anul trecut. Cu cât reducem deficitul mai mult, cu atât ne împrumutăm mai bine. Cu cât ne împrumutăm mai bine, mai ieftin, nu mai risipim bani pentru împrumuturi.

Anul trecut am plătit pentru împrumuturi aproape 50 de miliarde de lei. În 2026 vom avea cel mai probabil, o sumă care se apropie de 60 de miliarde, plăți pentru stocul de datorie publică acumulat, nu în acest an, ci de-a lungul timpului.

Deci, nu e vorba de împrumuturi din 2026, e vorba că plătim dobânzi pentru împrumuturi efectuate în trecut și cu cât dobânda e mai mică, cu atât risipim mai puțini bani pentru plata acestor împrumuturi”, a mai spus ministrul Finanțelor.