România se pregătește pentru un 2026 dificil. Leul românesc se va deprecia, în timp ce inflația rămâne ridicată

Specialiștii financiari din România au avertizat că anul 2026 va fi unul dificil pentru economie, pe fondul deprecierii leului și din cauza inflației ridicate din 2025, aproape de 10% în noiembrie, potrivit datelor Băncii Naționale a României și sondajelor CFA România.

România se pregătește pentru un an dificil

România se pregătește pentru un an dificil. Specialiștii financiari anticipează că anul 2026 va fi unul tensionat pentru economia României, în contextul deprecierii continue a leului față de euro. După ce, în mai 2025, moneda europeană a depășit pragul de 5 lei, analiștii estimează că trendul descendent ar putea continua, cu posibilitatea ca un euro să atingă 5,20 lei. În prezent, Banca Națională a României a raportat un curs oficial de aproape 5,10 lei pentru un euro.

Inflația, principalul factor al deprecierii

Diferențele de inflație dintre România și zona euro sunt considerate principala explicație a scăderii puterii leului. În timp ce inflația anuală în România se apropie de 10%, media europeană se menține în jurul valorii de 2%, creând presiune asupra monedei naționale.

Conform sondajelor realizate de CFA România, cursul leu-euro ar putea depăși pragul de 5,2 lei în perioada următoare. Alexandra Smedoiu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari, subliniază că această tendință este în concordanță cu proiecțiile economice și cu evoluția indicatorilor macroeconomici.

Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 nu surprinde experții, fiind determinată atât de ajustarea automată în funcție de inflație, cât și de recomandările europene, care sugerează ca salariul minim să fie aproximativ jumătate din câștigul mediu brut al țării.

Impozitul minim pe cifra de afaceri, criticat în continuare de către analiști

Analiștii critică în continuare impozitul minim pe cifra de afaceri, considerând că acesta poate afecta negativ atât angajații, cât și angajatorii, ducând la creșterea prețurilor și scăderea atractivității investițiilor.

Alexandra Smedoiu a menționat că reducerea acestui impozit reprezintă un pas pozitiv, dar eliminarea completă, prevăzută abia pentru 2027, ar fi fost soluția ideală, întrucât impozitul nu ține cont de profitabilitatea firmelor și poate pune presiune asupra celor cu marje reduse.

Inflația în România în 2025

România s-a confruntat în 2025 cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, situată în noiembrie la aproape 10%. Principalele cauze au fost măsurile fiscale adoptate pe parcursul anului și scumpirea energiei.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului, estimând o inflație de 9,6% în decembrie 2025. Experții au explicat că aproape jumătate din creșterea prețurilor a fost generată de majorările de taxe și accize aplicate în august 2025, de eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică și de creșterea costurilor cu forța de muncă.

Structura scumpirilor arăta diferențe semnificative între sectoare: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 11%, serviciile au urcat cu peste 10%, iar produsele alimentare au înregistrat o creștere de circa 7,5%.

Privind spre 2026, BNR estima o reducere semnificativă a inflației abia în a doua jumătate a anului, pe măsură ce efectele șocurilor fiscale din 2025 urmau să se diminueze. Astfel, rata anuală a inflației era preconizată să ajungă la 3,7% la sfârșitul lui 2026, oferind un respiro pentru economie și pentru puterea de cumpărare a populației.