România schimbă regulile împotriva risipei alimentare. Măsurile intră în vigoare de azi, 1 Aprilie. Obligații pentru comercianți, producători și HoReCa

România intră într-o nouă etapă în combaterea risipei alimentare, odată cu aplicarea obligatorie a unor măsuri stricte pentru toți operatorii din lanțul agroalimentar, de la producători și distribuitori până la retail și HoReCa.

România înăsprește regulile împotriva risipei alimentare

România intră într-o nouă etapă în lupta împotriva risipei alimentare, odată cu aplicarea obligatorie a unor măsuri extinse pentru toți operatorii din lanțul agroalimentar. Noile reguli vizează fermieri, producători, procesatori, distribuitori, retaileri și operatori din industria HoReCa, care trebuie să implementeze mecanisme concrete de prevenire și reducere a pierderilor de alimente.

Măsurile sunt aplicate în baza Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, modificată și completată prin Legea nr. 49/2024, marcând trecerea de la recomandări voluntare la conformare obligatorie.

România se confruntă cu un nivel ridicat al risipei alimentare, fiecare cetățean aruncând în medie aproximativ 150 kg de alimente anual, potrivit datelor din studiile de specialitate. Fenomenul este marcat și de faptul că, zilnic, echivalentul unei porții de mâncare ajunge la gunoi în multe gospodării.

La nivel național, cantitatea totală de alimente irosite ajunge la aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, ceea ce reflectă un dezechilibru major în modul de producție, distribuție și consum alimentar.

Studiile arată că aproximativ 20% din totalul alimentelor produse sunt pierdute sau aruncate de-a lungul lanțului alimentar, de la producție și procesare până la consumul final.

La nivel european, fiecare cetățean aruncă în medie aproximativ 70 kg de alimente pe an, însă România depășește semnificativ acest nivel.

Datele arată că peste jumătate din risipa alimentară din Uniunea Europeană provine din gospodării, ceea ce confirmă rolul decisiv al consumatorilor în reducerea pierderilor de hrană.

Ce se schimbă din 1 aprilie 2026 pentru industria alimentară?

Începând de astăzi, operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația legală de a adopta și implementa măsuri active pentru reducerea risipei alimentare.

Concret, fiecare entitate trebuie să aplice cel puțin două măsuri obligatorii, selectate din următoarele categorii:

• prevenirea generării surplusului alimentar și responsabilizarea internă
• comercializarea produselor la preț redus înainte de expirare
• transferul alimentelor către consum uman prin parteneriate sau donații
• utilizarea alternativă a alimentelor (procesare, furaje, compostare etc.)

Noile reglementări introduc un nivel ridicat de transparență și control în gestionarea alimentelor, obligând operatorii economici să își adapteze procesele interne la un cadru strict de conformare.

În practică, companiile trebuie să depună anual planurile și rapoartele privind reducerea risipei alimentare în platforma Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), să asigure trasabilitatea completă a fiecărui transfer de alimente și să păstreze întreaga documentație operațională pentru o perioadă de minimum trei ani.

Platforma poate fi accesată AICI.

În același timp, este necesară implementarea unor proceduri interne clare, susținute de contracte formale care să reglementeze modul de gestionare a surplusului alimentar.

Toate aceste cerințe transformă gestionarea risipei alimentare dintr-o activitate opțională într-un proces operațional standardizat, integrat direct în funcționarea curentă a companiilor din sectorul agroalimentar.

În contextul crizei globale a resurselor alimentare, Parlamentul European a adoptat măsuri legislative prin care statele membre sunt obligate să implementeze politici active de reducere a risipei alimentare.

Ținta stabilită la nivelul Uniunii Europene este reducerea cu 30% a risipei alimentare până în anul 2030, atât în gospodării, cât și în sectoarele HoReCa și retail, arată Parlamentul European.

Sancțiunile aplicate pentru neconformare

Autoritățile prevăd sancțiuni semnificative pentru nerespectarea legislației:

• între 10.000 și 20.000 lei pentru încălcarea regulilor privind transferul alimentelor
• între 10.000 și 40.000 lei pentru lipsa raportării sau raportări incorecte

Măsurile au rolul de a asigura aplicarea efectivă a legislației și de a responsabiliza întregul lanț agroalimentar.

Deși cadrul legal este clar, principala dificultate pentru companii rămâne implementarea practică a proceselor de colectare, documentare și trasabilitate.

Pentru mulți operatori, provocarea nu este conformarea în sine, ci lipsa unei infrastructuri logistice și administrative care să permită gestionarea eficientă a surplusului alimentar în condiții de siguranță și conformitate.

Banca Locală de Alimente Sector 6 – infrastructură publică pentru reducerea risipei alimentare

Unul dintre principalele puncte de sprijin pentru implementarea noilor cerințe este Banca Locală de Alimente Sector 6, prima și singura instituție publică de acest tip din România.

Entitatea funcționează ca un hub integrat de recuperare și redistribuire a alimentelor și colaborează strategic cu Ministerul Agriculturii pentru reducerea risipei alimentare la nivel național.

Ce oferă concret Banca de Alimente Sector 6:

• preluarea rapidă a surplusului alimentar de la operatori
• asigurarea trasabilității și a documentației necesare conform legii
• redistribuirea alimentelor către persoane aflate în situații de vulnerabilitate socială

De la înființarea sa în toamna anului 2024, Banca Locală de Alimente Sector 6, situată pe Calea Giulești 236, a devenit un model operațional în România.

Până în prezent, instituția a:

• salvat peste 620 tone de alimente
• transformat aceste resurse în peste 420.000 de mese calde
• sprijinit zilnic peste 600 de beneficiari vulnerabili
• distribuit peste 4.500 de porții de hrană zilnic în programe educaționale precum „Școala după Școală” și „Masa Sănătoasă”

Aplicarea noilor reguli marchează o schimbare structurală în modul în care România gestionează risipa alimentară. Prin trecerea la conformare obligatorie, accentul se mută pe responsabilitate operațională, trasabilitate și colaborare între sectorul privat și instituțiile publice.

Banca Locală de Alimente Sector 6 devine astfel un actor-cheie în implementarea practică a legislației și în transformarea surplusului alimentar într-o resursă socială utilă.