Reguli noi privind risipa alimentară. România trebuie să reducă deșeurile cu până la 30% până în 2030

România va trebui să își adapteze legislația la noile obiective europene privind reducerea risipei alimentare. Directiva-Cadru privind Deșeurile stabilește ținte obligatorii până în 2030: reducerea cu 10% a deșeurilor alimentare din producție și procesare și cu 30%, pe cap de locuitor, cumulat pentru retail, restaurante, servicii alimentare și gospodării. În același timp, donarea alimentelor sigure pentru consum este plasată înaintea transformării acestora în deșeuri, iar băncile pentru alimente capătă un rol explicit în procesul de redistribuire.

România trebuie să reducă risipa alimentară până în 2030

Noile reguli europene stabilesc, pentru prima dată, obiective obligatorii privind diminuarea risipei alimentare la nivelul statelor membre. Pragurile sunt raportate la perioada de referință 2021-2023.

În sectorul de procesare și producție industrială, cantitatea de deșeuri alimentare trebuie redusă cu 10%. Pentru comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării, obiectivul cumulat este o diminuare cu 30% pe cap de locuitor.

Pentru România, aceste ținte nu rămân doar la nivelul unor recomandări. Potrivit documentului transmis de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), prevederile Directivei trebuie transpuse în legislația națională în termen de 20 de luni de la publicare.

În același timp, statele membre trebuie să își evalueze și să își adapteze programele naționale pentru prevenirea risipei, astfel încât salvarea alimentelor să fie prioritizată în raport cu eliminarea sau distrugerea lor.

Donarea alimentelor devine una dintre soluțiile prioritare

Ierarhia europeană de prevenire a risipei pornește de la evitarea apariției surplusului alimentar. Atunci când acest lucru nu este posibil, următoarea variantă este donarea și redistribuirea produselor care sunt în continuare sigure pentru consum.

Abia în ultima etapă intră gestionarea alimentelor ca deșeuri, inclusiv transformarea lor în compost sau energie, atunci când produsele nu mai pot fi consumate în siguranță.

Directiva prevede că măsurile adoptate la nivel național trebuie să faciliteze donarea alimentelor care pot fi consumate. O altă noutate este introducerea consultării directe a băncilor pentru alimente pentru încheierea acordurilor de donare cu operatorii economici.

Peste 340.000 de persoane vulnerabile primesc alimente prin rețeaua din România

În România funcționează nouă Bănci Regionale pentru Alimente, care preiau surplusul provenit de la retaileri, producători și procesatori și îl redistribuie gratuit.

Potrivit FBAR, produsele ajung prin intermediul a 910 organizații neguvernamentale partenere la peste 340.000 de persoane vulnerabile.

Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, susține că noile obiective nu ar trebui privite exclusiv din perspectiva obligațiilor pe care le introduc pentru companii.

„Țintele europene pentru anul 2030 nu ar trebui privite de companii ca o povară birocratică suplimentară, ci ca o oportunitate uriașă de a corecta risipa de resurse și de a ne recalibra uman. Legislația ne oferă acum un drum clar de urmat, dar cifrele vor rămâne doar pe hârtie dacă nu acționăm în teren. În România, noi avem deja soluția pregătită: o rețea logistică autorizată, transparentă și funcțională, care respectă cele mai înalte standarde de siguranță alimentară. Invităm întreaga industrie agroalimentară să nu mai amâne decizia salvării hranei. Donarea surplusului trebuie să devină o rutină operațională zilnică, o parte firească din viața fiecărui business”, a declarat Romuald Bulai.

Ce se întâmplă cu alimentele donate de companii

Federația arată că mecanismul de redistribuire permite operatorilor economici care au produse excedentare să le transfere către băncile pentru alimente, în loc ca acestea să ajungă să fie eliminate.

Documentul menționează și facilitățile prevăzute în România prin Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare. Potrivit FBAR, cheltuielile aferente alimentelor transferate sunt deductibile integral, iar procesul este scutit de ajustarea TVA.

Peste 48 de mii de tone de alimente, transformate în 96 de milioane de porții

Rețeaua Băncilor pentru Alimente funcționează în România din 2016, iar cele nouă bănci regionale sunt în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

De la înființare și până la sfârșitul lunii iunie 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse. Dintre acestea, peste 44.000 de tone au reprezentat alimente salvate de la risipă, iar alte peste 4.000 de tone au provenit din Colecta Națională de Alimente.

În total, cele peste 48.000 de tone de alimente au fost transformate în peste 96 de milioane de porții de hrană, distribuite prin cele 910 ONG-uri partenere către aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile.