România scade în topul electromobilității. Oamenii depind de voucherele de la stat și nu-și încarcă mașinile electrice acasă

România a coborât în 2024 șapte poziții în clasamentul global al electromobilității, potrivit studiului EV Charging Index realizat de Roland Berger. Scăderea a fost provocată de reducerea subvențiilor pentru vehicule electrice și suspendarea temporară a acestora, ceea ce a frânat cererea și a amplificat incertitudinea pieței, în timp ce infrastructura de încărcare a continuat să se extindă, dar insuficient pentru a susține ritmul european.

România pierde teren în topul global al mobilității electrice: infrastructura crește, dar adopția încetinește

Performanța României în domeniul reîncărcării vehiculelor electrice a înregistrat un recul în 2024, conform celei mai recente ediții a studiului EV Charging Index, realizat de compania de consultanță strategică Roland Berger.

Scorul obținut de România a fost de 42 de puncte din 100, în scădere cu patru puncte față de ediția anterioară, ceea ce a dus la coborârea țării pe locul 27 din 33 de piețe analizate la nivel global.

În vara lui 2024, România ocupa locul 20, cu 46 de puncte, însă diminuarea subvențiilor guvernamentale și suspendarea temporară a acestora au frânat adopția vehiculelor electrice și au creat incertitudine în piață.

România, în urma trendului global al electromobilității. Piața este dependentă de stimulentele financiare, precum tichetul Rabla Plus

La nivel global, China rămâne lider, cu 77 de puncte, urmată îndeaproape de Norvegia (76), SUA (71), Marea Britanie și Germania (69), Olanda și Singapore (67), Franța și Thailanda (66) și Suedia (65).

Analiza arată că decalajele dintre piețele de top se reduc, în timp ce state emergente precum India și Brazilia, deși au o penetrare redusă a vehiculelor electrice, recuperează prin investiții în infrastructură și tehnologii. Evoluțiile contrastante demonstrează că tranziția la electromobilitate depinde nu doar de subvenții, ci și de capacitatea infrastructurii de a susține cererea și de satisfacția utilizatorilor.

În România, dependența pieței de stimulente financiare este vizibilă. După vânzările record de peste 15.000 de vehicule full electrice în 2023, reducerea tichetului Rabla Plus a dus la o contracție a pieței cu circa o treime, la 10.000 de unități în 2024.

Dacia și-a menținut poziția de lider, dar a înregistrat o scădere de aproape 50% la modelul Spring, în timp ce Tesla a pierdut circa 20%. Totuși, vânzările totale de mașini noi au crescut cu 5%, arătând că segmentul electric rămâne mai vulnerabil la modificările politicilor guvernamentale.

Infrastructura de încărcare avansează, dar obiectivele PNRR sunt greu de atins

În ciuda scăderii cererii, infrastructura de reîncărcare s-a dezvoltat semnificativ. România a depășit 4.500 de puncte de încărcare în 2025, în creștere cu 33% față de anul precedent.

Cel mai mare hub din țară, inaugurat pe autostrada A1 în mai 2025, include 34 de puncte ultra-rapide de până la 400 kW, fiind pregătit chiar și pentru camioane electrice. Investiția face parte dintr-un proiect privat mai amplu, care vizează instalarea a 328 de puncte până la sfârșitul anului 2025.

Totuși, atingerea țintei PNRR de 22.400 de puncte până în 2026 rămâne o provocare majoră, având în vedere că la finalul lui 2024 era realizat doar 20% din plan.

Consultanții Roland Berger subliniază că accelerarea implementării este esențială pentru a nu rata calendarul european, dar și pentru a susține tranziția către mobilitatea electrică.

Preferințe de încărcare: românii depind de stațiile publice

Un alt aspect relevant din studiu privește comportamentul utilizatorilor. În România, doar 40% dintre șoferii de mașini electrice își încarcă vehiculul acasă, ceea ce plasează țara pe locul 31 din 33 în clasamentul global.

Aproape 38% dintre respondenți nu au deloc acces la o soluție de încărcare privată, barierele principale fiind costurile și dificultatea instalării. Această situație obligă șoferii să utilizeze stațiile publice, ceea ce pune o presiune suplimentară pe rețeaua de încărcare.

Deși România are una dintre cele mai ridicate rate de utilizare a încărcării rapide DC – asigurând 26% din totalul kilometrilor parcurși, peste 60% dintre șoferi consideră infrastructura publică insuficientă, iar aproape jumătate reclamă timpi mari de așteptare.

În plus, tiparul de utilizare diferă de alte state europene: 37% dintre românii cu vehicule electrice parcurg sub 10.000 km anual, mult peste media globală de 20%.

În ciuda acestor provocări, studiul arată și semnale pozitive: trei sferturi dintre respondenți declară că ar alege din nou un vehicul electric, motivați în principal de costurile reduse de exploatare și de protecția mediului.

Totuși, rata de fidelitate rămâne una dintre cele mai scăzute din Europa, ceea ce arată că sustenabilitatea pieței depinde de relansarea sprijinului guvernamental și de accelerarea investițiilor în infrastructură.

Vezi aici mai multe detalii doar în ceea ce privește România.