România riscă să piardă bani din PNRR din cauza crizei politice. Tánczos Barna: Vor fi lucrări care nu se vor finaliza la timp

Vicepremierul Tánczos Barna susține că măsurile adoptate de Guvern au avut efecte vizibile asupra pieței carburanților, iar prețurile la pompă s-au stabilizat în ultimele săptămâni. Potrivit acestuia, plafonarea adaosului comercial la carburanți a contribuit la apropierea tarifelor actuale de nivelurile înregistrate în lunile februarie și martie.

Tánczos Barna a explicat că tendința de stabilizare se observă inclusiv la nivel internațional, în condițiile în care România beneficiază de un mix format din producție internă și importuri. Totuși, vicepremierul a amintit și unele episoade punctuale de dezechilibru, precum situațiile în care anumite stații au rămas temporar fără motorină, pe fondul cererii ridicate generate de prețurile mai mici.

Tánczos Barna spune că România riscă să piardă fonduri europene

În același timp, vicepremierul a avertizat că principala provocare a următoarelor luni rămâne implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în contextul actualei instabilități politice. El a arătat că există riscul pierderii unor fonduri europene, deoarece anumite lucrări nu vor putea fi finalizate la timp.

„De pierdut vom pierde. Vor fi lucrări care nu se vor finaliza la timp”, a spus vicepremierul la Digi24.

Vicepremierul a precizat că unele investiții riscă să nu respecte termenele-limită din vară, ceea ce ar însemna pierderea finanțărilor nerambursabile aferente acestor proiecte. În opinia sa, întârzierile generate de blocajele politice pot afecta direct capacitatea României de a valorifica integral fondurile disponibile prin PNRR.

„Pe termen lung este greu să funcționeze. Practic, ar întârzia criza, dar ar putea fi o opțiune pentru a duce la bun sfârșit PNRR-ul”, a explicat Barna.

Vicepremierul spune că un guvern minoritar ar putea funcționa doar ca soluție temporară

Întrebat despre varianta unui guvern minoritar, Tánczos Barna a declarat că o astfel de formulă ar putea funcționa doar ca soluție temporară, pentru câteva luni, însă nu reprezintă o variantă stabilă pe termen lung. El consideră că un executiv minoritar ar putea doar amâna criza politică, dar ar putea fi folosit pentru a asigura continuarea implementării PNRR până la stabilizarea situației politice.

În plan extern, vicepremierul a vorbit și despre relația dintre UDMR și autoritățile de la Budapesta, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și viitorul premier ungar, Peter Magyar. Potrivit lui Tánczos Barna, cele două părți au convenit ca UDMR să nu mai intervină în campaniile electorale din Ungaria și să își concentreze activitatea strict pe sprijinirea comunității maghiare.

Oficialul a transmis că relațiile dintre cele două părți au intrat într-o nouă etapă, orientată spre colaborare și identificarea unor soluții comune pentru viitor.

„S-a îngropat securea războiului și se caută soluții pentru a merge mai departe împreună”, a declarat vicepremierul.

Actuala criză politică nu este de natură să provoace un șoc major în economie, însă reduce șansele unei relansări economice

De asemenea, vicepremierul a declarat că actuala criză politică nu este de natură să provoace un șoc major în economie, însă reduce șansele unei relansări economice într-un moment în care România ar avea nevoie de stabilitate, calm și reforme. Oficialul consideră că tensiunile politice nu ajută mediul economic și întârzie măsurile necesare pentru stimularea creșterii.

„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Barna.

În același timp, vicepremierul a susținut că simpla austeritate nu reprezintă o soluție eficientă pentru rezolvarea unei crize bugetare. El a arătat că experiența altor state demonstrează că reducerile de cheltuieli aplicate izolat nu au rezolvat dezechilibrele fiscale, menționând exemple din Europa și din alte regiuni ale lumii. Potrivit acestuia, cu atât mai mult într-o situație în care deficitul bugetar pornește de la niveluri de 9,6% sau 9,3%, măsurile trebuie gândite cu atenție.

„Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a mai spus Barna.

Barna spune că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative imediate în economie

Tanczos Barna a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative imediate în economie. El a precizat că o corecție de 1,4% realizată în anul 2025 ar reprezenta un efort major, care ar putea fi apreciat de piețele internaționale și de Comisia Europeană drept un rezultat important.

„Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a subliniat vicepremierul.

Totodată, vicepremierul a avertizat că în numeroase situații, acolo unde corecțiile fiscale au fost implementate prea rapid și prea abrupt, acestea au dus la o spirală de adâncire a crizei economice. Din acest motiv, consideră că ritmul reformelor trebuie calibrat astfel încât să reducă deficitul fără a afecta grav economia reală.

Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a răspuns că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor impuse de Comisia Europeană.

„Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a conchis acesta.