România riscă să piardă 15 miliarde de euro din PNRR. Pîslaru: Nu văd vreun motiv pentru care PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine

Dragoș Pîslaru a declarat joi că, în ceea ce privește riscul pierderii a 15 miliarde de euro din PNRR, nu vede motive pentru ca programul să nu fie implementat până la final, cu condiția ca proiectele respective să fie adoptate în Parlament.

Dragoș Pîslaru: PNRR poate fi implementat integral dacă reformele sunt adoptate în Parlament

Dragoș Pîslaru a declarat că riscul privind pierderea a 15 miliarde de euro din PNRR pornește de la scenariul în care reformele asumate nu ar fi implementate.

Oficialul a subliniat că astfel de riscuri sunt firești și trebuie gestionate, menționând că Executivul pregătește un calendar clar prin care toate proiectele de lege necesare urmează să ajungă în Parlament până la 31 mai.

Ministrul a arătat că, în opinia sa, dacă aceste proiecte vor fi adoptate de Parlament, nu există motive pentru care Planul Național de Redresare și Reziliență să nu fie implementat integral și cu succes.

”În ceea ce priveşte riscul de 15 miliarde, pleacă de la ipoteza că n-am face niciuna dintre reformele pe care le avem de făcut în PNRR. Este risc; e firesc atunci când ai un risc, gestionezi riscul. Eu în acest moment cred că am lucrurile destul de clare, şi v-am spus mai devreme cum acest guvern pregăteşte un calendar clar şi un proces prin care în Parlament să ajungă până la 31 mai toate proiectele de lege necesare. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât proiectele respective vor fi adoptate în parlament, nu văd vreun motiv pentru care PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine”, a spus ministrul Dragoş Pîslaru.

Acesta a menționat că toate aceste proiecte de reformă ar fi putut fi adoptate într-un ritm mai rapid dacă ar fi existat un acord în cadrul coaliției pentru susținerea și aprobarea lor.

”În momentul în care coaliţia a funcţionat în parametrii respectivi, cu adoptări dificile şi care au durat foarte mult timp, nu s-a putut adopta mai repede de atât, nu s-au putut adopta aceste reforme. Asta vă asigur că este un lucru important. Celălalt lucru important este că, atâta timp cât datele-limită pentru adoptare erau august acest an, calendarele de pregătire şi adoptare au fost făcute astfel încât ele, evident, erau accelerate în această perioadă; deci asta nu ţine de turbulenţele politice”, a menţionat Pîslaru.

Referindu-se la eventuale nemulțumiri venite de la Palatul Cotroceni privind gestionarea PNRR, Dragoș Pîslaru a afirmat că nu i-au fost reproșate probleme legate de acest proces.

Ministrul a precizat că a avut întâlniri „extrem de constructive” cu președintele și că a furnizat constant informări privind stadiul PNRR încă din toamna anului trecut, susținând că nu a existat nicio situație în care Administrația Prezidențială să fie luată prin surprindere sau să formuleze reproșuri în această privință.

Dragoş Pîslaru: Guvernul Bolojan are cea mai mare credibilitate pe care a avut-o România, în faţa Comisiei Europene, pe PNRR, până astăzi

Dragoș Pîslaru a declarat joi că Guvernul condus de Ilie Bolojan beneficiază de cea mai mare credibilitate pe care România a avut-o până acum în relația cu Comisia Europeană în ceea ce privește PNRR.

Ministrul a susținut că actualul Executiv are o credibilitate mai mare decât guvernele anterioare cu mandate depline, pe care le-a acuzat că au afectat imaginea României la Bruxelles prin promisiuni nerespectate și informații eronate.

Declarațiile au fost făcute la Palatul Victoria, după ce oficialul a fost întrebat ce credibilitate mai are România în negocierile privind PNRR, în contextul în care actualul guvern este unul demis.

„Vă asigur că este o credibilitate mai mare decât cea a guvernelor anterioare care aveau mandate depline şi care s-au făcut de râs la Bruxelles sau au minţit. Este credibilitatea unui ministru care a condus în ultimele 10 luni de zile nişte reforme în PNRR care au dus la faptul că cererea de plată 4 este primită curată. Aceasta e credibilitatea”, a spus Dragoş Pîslaru.

„Guvernul Bolojan are cea mai mare credibilitate pe care a avut-o România în faţa Comisiei Europene, pe PNRR, până astăzi. Aceasta este credibilitatea şi, ca să spun în oglindă, doamna Gauer ar trebui să chestionăm în acest moment care e credibilitatea dumneaei de a negocia, pentru că dumneaei pleacă de 1 iunie de pe poziţia de director general la energie. Când discuţi la Bruxelles şi te uiţi ochi în ochi cu oameni profesionişti, nu se pune problema decât dacă mandatul este legal, pentru că, altfel, credibilitatea vine de la profesionalismul oamenilor cu care vorbeşti. Şi, credeţi-mă, nu am luat-o deloc personal. E important să înţelegeţi că atunci când România îşi trimite oameni de stat să negocieze lucruri, contează credibilitatea lor personală şi lucrurile pe care le au în spate ca fiind livrate, la nivel naţional şi european.

Dragoș Pîslaru: Proiectul lui Ivan Patzaichin pentru turism lent în Delta Dunării va fi finanțat din fonduri norvegiene

Dragoș Pîslaru a anunțat joi că proiectul inițiat de regretatul Ivan Patzaichin pentru dezvoltarea turismului lent în Delta Dunării, pierdut anterior din cauza problemelor de gestionare a PNRR, urmează să fie finanțat prin fonduri norvegiene.

„Aş vrea să vă anunţ că un proiect pierdut din cauza gestiunii proaste a PNRR – şi aici insist pe acest lucru – şi anume dezvoltarea turismului lent în Delta Dunării, care a fost pierdut şi din cauza faptului că pur şi simplu nu s-a preocupat nimeni (…) am discutat cu partenerii norvegeni să putem să-l finanţăm pe fonduri norvegiene”, a afirmat Dragoş Pîslaru, joi, la finalul şedinţei de Guvern.

Dragoș Pîslaru a precizat că acesta a fost proiectul de suflet al regretatului Ivan Patzaichin.

„Este proiectul de suflet al canotorului Ivan Patzaichin. Este visul domniei sale de peste 20 de ani ca turismul în Delta Dunării să nu fie făcut cu şalupe care fac zgomot şi peste tot în toate direcţiile, ci să existe, aşa cum găsim în toate parcurile naţionale, în toate rezervaţiile naturale, trasee unde să poţi, într-adevăr, să înţelegi care este acest patrimoniu extraordinar. Iar faptul că acum am identificat sursa de finanţare pentru ca acest proiect să nu se piardă reprezintă pentru mine un omagiu în amintirea lui Ivan Patzaichin şi este, cred, un moment foarte important pentru a avea o Deltă vizitabilă”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru.

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, înființată în 2010 la inițiativa multiplului campion european, mondial și olimpic la kaiac-canoe Ivan Patzaichin, promovează turismul lent în Delta Dunării și contribuie la protejarea biodiversității prin dezvoltarea unor trasee dedicate ambarcațiunilor fără motor, inclusiv proiectul „Delta lui Ivan”.