România riscă să intre în procedură de infringement
Comisia Europeană a făcut public faptul că a decis să inițieze proceduri de infringement împotriva unui număr semnificativ de state membre care nu au notificat transpunerea completă a Directivei UE privind eficiența energetică. România se regăsește pe această listă extinsă, alături de alte 25 de țări, potrivit comunicatului emis de executivul european.
Lista statelor vizate este una dintre cele mai ample din ultimii ani și include Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia. Conform Comisiei, toate aceste țări aveau obligația să transmită până la termenul stabilit măsurile prin care legislația europeană este integrată în dreptul intern.
Directiva UE 1791/2023 a fost adoptată în cursul anului 2023, iar statele membre trebuiau să notifice transpunerea ei până la 11 octombrie 2025, cu excepția unor prevederi punctuale, precum cele referitoare la raportări, care au propriile termene limită. Comisia atrage atenția că implementarea unitară a acestor măsuri reprezintă o condiție esențială pentru atingerea obiectivelor energetice ale Uniunii până în 2030.
În documentele transmise țărilor vizate, executivul european explică faptul că scopul acestor obligații este asigurarea unui cadru comun pentru reducerea consumului de energie la nivelul întregii Uniuni. Obiectivele sunt evaluate periodic, iar neîndeplinirea lor are potențial de a afecta eforturile colective ale statelor membre.
Obligațiile prevăzute în directivă: reducerea consumului de energie
Conținutul Directivei UE 1791/2023 urmărește o reducere generală a consumului final de energie în cadrul Uniunii Europene cu 11,7% până în anul 2030, raportat la proiecțiile realizate în 2020.
Obiectivul este obligatoriu pentru toate statele membre, iar Comisia Europeană insistă asupra faptului că aceste măsuri sunt esențiale pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul politicilor energetice și climatice europene.
Printre obligațiile importante menționate în directivă se află și cerința ca sectorul public să își reducă anual consumul final de energie cu 1,9%, în comparație cu nivelul anului 2021.
În plus, cel puțin 3% din clădirile publice trebuie renovate în fiecare an, astfel încât să se asigure o creștere treptată a performanței energetice. Comisia subliniază că instituțiile publice trebuie să ofere un exemplu privind utilizarea eficientă a resurselor.
Directiva introduce și conceptul de „ghișee unice operaționale”, structuri care trebuie înființate la nivel național pentru a oferi consultanță gratuită cetățenilor și operatorilor economici în privința activităților legate de renovare și de îmbunătățirea eficienței energetice. Aceste ghișee sunt gândite în special pentru gospodăriile vulnerabile și pentru clădirile cu performanțe energetice scăzute, astfel încât accesul la informații și soluții practice să fie mai facil.
În plus, statele membre trebuie să se asigure că centrele de date comunică informații privind eficiența energetică, iar directiva promovează extinderea serviciilor specializate în domeniu, inclusiv prin companii de profil și mecanisme financiare inovatoare. Potrivit Comisiei, aceste instrumente sunt esențiale pentru accelerarea investițiilor în sectorul energetic și pentru modernizarea infrastructurii existente.
Reacția Comisiei și termenele acordate statelor pentru a se conforma
Executivul european a precizat că, până la acest moment, doar Cehia a notificat transpunerea completă a directivei în termenul legal. Situația diferită în celelalte state a determinat Comisia să trimită scrisori de punere în întârziere, primul pas într-o procedură de infringement care poate evolua în etape succesive în absența unor acțiuni concrete.
Scrisorile transmise celor 26 de țări reprezintă o solicitare oficială de a furniza informații, de a finaliza transpunerea și de a notifica măsurile adoptate. Termenul acordat pentru răspuns este de două luni. Dacă statele nu furnizează răspunsuri considerate satisfăcătoare, Comisia poate emite un aviz motivat, etapă care precedă o posibilă trimitere a cazului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Potrivit Comisiei Europene, scopul principal al acestei acțiuni este asigurarea unei implementări uniforme a legislației energetice, astfel încât statele membre să poată progresa la un ritm comparabil în ceea ce privește reducerea consumului energetic și modernizarea infrastructurii din domeniu.
Scrisorile de punere în întârziere transmit, în esență, că transpunerea integrală a directivei nu poate fi amânată fără a afecta atât planificarea energetică europeană, cât și obiectivele de mediu stabilite la nivel comunitar. Executivul european va urmări modul în care fiecare stat membru implementează măsurile asumate și va continua dialogul cu autoritățile naționale pentru a asigura alinierea la legislația în vigoare.
